Conform agenției EFE, secretarul de stat Marco Rubio a confirmat în fața unui grup de congresmeni că președintele Donald Trump este deschis la ideea de a cumpăra Groenlanda. Administrația sa lucrează la un plan actualizat pentru a negocia achiziția acestui teritoriu autonom, care aparține Regatului Danemarcei.
Interesul Statelor Unite pentru achiziția Groenlandei nu este o noutate. De fapt, încă din 1946, președintele Harry Truman a propus Danemarcei suma de 100 de milioane de dolari pentru insulă. În timpul primului mandat al lui Donald Trump, această idee a fost relansată, însă a fost respinsă ferm de premierul danez Mette Frederiksen, care a afirmat că „Groenlanda nu este de vânzare”.
Acum, în al doilea său mandat, Trump susține că deținerea Groenlandei este o „necesitate absolută” pentru securitatea națională a Statelor Unite.
Pe parcursul ultimelor două secole, Statele Unite și-au extins teritoriul prin diverse tranzacții semnificative. De exemplu, cumpărarea Louisianei în 1803 de la Franța pentru suma de 15 milioane de dolari a dus la dublarea suprafeței țării.
Florida a fost cedată de Spania în 1821, iar Texas a devenit parte a Uniunii în 1845.
Ulterior, în urma războiului mexicano-american, Statele Unite au obținut teritorii vaste, inclusiv California și Arizona.
Un alt exemplu semnificativ este achiziționarea Alaskăi de la Rusia în 1867 pentru 7,2 milioane de dolari, o tranzacție care a fost considerată inițial o greșeală, dar care s-a dovedit a fi strategică pe termen lung.
În 1917, Danemarca a vândut Insulele Virgine Statelor Unite, întărind astfel prezența americană în Caraibe.
Aceste precedente istorice sprijină argumentele administrației Trump referitoare la fezabilitatea achiziționării Groenlandei.
Administrația Trump consideră că achiziționarea Groenlandei ar oferi Statelor Unite avantaje strategice semnificative, inclusiv control asupra rutelor arctice, acces la resurse naturale și întărirea apărării în fața Rusiei și Chinei.
Marco Rubio a accentuat că planul se află în faza de analiză și că se caută „o formulă acceptabilă din punct de vedere diplomatic”.
Guvernul danez nu și-a schimbat poziția oficială, reafirmând că Groenlanda nu este de vânzare.
Totuși, reluarea discuțiilor privind achiziția Groenlandei riscă să genereze tensiuni diplomatice între Washington și Copenhaga, dar poate provoca și reacții la nivelul Uniunii Europene și NATO.
În contextul rivalităților globale și al competiției pentru Arctica, achiziționarea Groenlandei devine un subiect central în politica externă americană. Rămâne de văzut dacă această ambiție se va concretiza sau va rămâne, ca în trecut, doar o declarație controversată.
