Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor, a declarat că, în perioada de aproximativ 15 luni a Guvernului Bolojan, România a contractat împrumuturi brute în valoare de circa 60 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă peste 300 de miliarde de lei.
Estimarea sa, publicată pe pagina de Facebook, indică o creștere a datoriei publice cu aproximativ 33 de miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 174 de miliarde de lei.
Câciu a precizat că aceste împrumuturi brute includ atât finanțarea deficitului bugetar, cât și refinanțarea datoriilor care au ajuns la scadență, plus acoperirea parțială a necesarului de finanțare rămas.
Contextul împrumuturilor
În declarațiile sale, Câciu a subliniat faptul că împrumuturile au fost contractate la o rată rapidă, de peste 1000 de euro pe secundă. El a menționat că, din totalul acestor împrumuturi, creșterea efectivă a datoriei publice este estimată la aproximativ 33 de miliarde de euro.
Este important de menționat că aceste cifre sunt estimări, deoarece Ministerul Finanțelor nu a publicat încă datele oficiale privind datoria publică până în luna august.
Estimarea datoriei publice
Câciu a explicat că, pe baza celor mai recente date disponibile și a împrumutului SAFE încasat ulterior, datoria publică ar fi crescut cu aproximativ 33 de miliarde de euro, adică în jur de 174 miliarde lei. Fiecare cetățean român, inclusiv copii și pensionari, este astfel mai dator cu aproximativ 1800 de euro, în urma acestei perioade de 15 luni.
Fostul ministru a subliniat că datele oficiale lipsesc, iar ultima raportare disponibilă indică o datorie publică de 1.194 miliarde de lei până în luna mai. De asemenea, în august, România a încasat 2,5 miliarde de euro prin împrumutul SAFE, care contribuie la datoria publică.
Câciu a adăugat că nu a dorit să includă automat în estimările sale deficitul acumulat după luna mai, deoarece nu se pot determina cu exactitate impactul acestuia asupra datoriei publice până la publicarea datelor oficiale.
Impactul asupra cheltuielilor cu dobânzile
Fostul ministru a oferit și detalii referitoare la creșterea cheltuielilor cu dobânzile. El a explicat că, în condițiile în care România contractează împrumuturi cu dobânzi mai mari decât cele vechi, costurile de finanțare vor crește. Câciu a menționat că, dacă stocul de datorie crește cu 15% în doar 15 luni, la dobânzi de 7%, iar refinanțarea se face cu datorii anterioare la dobânzi de 3%, este de așteptat o creștere a cheltuielilor cu dobânzile.
În acest context, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat în luna septembrie că România va plăti în 2026 aproximativ 60 de miliarde de lei pentru dobânzile aferente creditelor contractate anterior.
## Ce înseamnă pentru români
Creșterea datoriei publice are implicații directe asupra cetățenilor români. Aceasta ar putea duce la o presiune suplimentară asupra bugetului național, ceea ce poate afecta investițiile în infrastructură și servicii publice. De asemenea, creșterea cheltuielilor cu dobânzile poate influența politica fiscală, ceea ce ar putea genera ajustări în impozite sau în cheltuielile guvernamentale. Într-un context economic global instabil, aceste decizii vor avea un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi a românilor, afectând puterea de cumpărare și locurile de muncă.
Urmărește newsrecorder.ro pentru analize economice și financiare pe înțelesul tuturor.
