Rata anuală a inflației s-a situat la 9,76% în luna octombrie, înregistrând o ușoară scădere față de septembrie, dar rămânând aproape de patru ori peste ținta stabilită de Banca Națională a României (BNR). Această diminuare marginală a inflației a fost influențată în principal de ieftinirea temporară a unor produse alimentare și a carburanților. Producția agricolă bună din acest an, împreună cu scăderea prețului petrolului, au contribuit la temperarea inflației pe termen scurt.
Pe de altă parte, prețurile la energia electrică și gaze naturale continuă să crească, ceea ce afectează viața de zi cu zi. Creșterile de prețuri au fost generate de liberalizarea pieței energiei și de ajustările tarifare din a doua parte a anului. În plus, majorarea TVA și a accizelor din august 2025 a amplificat scumpirile în lanț.
Inflația de bază, care exclude prețurile volatile, cum ar fi cele la alimente și energie, rămâne ridicată, depășind 8%. Aceasta demonstrează că scumpirile s-au extins și în alte sectoare ale economiei, afectând inclusiv serviciile și produsele procesate.
BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, aceeași valoare din luna august. Oficialii băncii centrale afirmă că o reducere a dobânzilor ar putea reactiva inflația, mai ales în contextul în care aceasta este alimentată de factori externi și fiscali. Scăderea dobânzilor ar facilita obținerea de împrumuturi, ceea ce ar stimula consumul, dar având în vedere prețurile mari, această creștere a cheltuielilor ar putea genera o inflație și mai mare.
Impactul acestei politici se reflectă și pe piața valutară și în costul creditelor. Leul a cunoscut o depreciere ușoară față de euro în luna octombrie, cu aproximativ 0,3%, influențată de condițiile de pe piețele internaționale și incertitudinile fiscale interne. De asemenea, costul creditelor a rămas ridicat, cu dobânzi medii pentru populație de aproape 7,7% și pentru firme apropiindu-se de 9%.
Dobânzile ridicate nu afectează doar consumul, ci și investițiile. Creditele mai costisitoare determină unii antreprenori să amâne sau să reducă planurile de expansiune. Această situație este resimțită în special în sectorul privat, unde deciziile depind direct de costurile de finanțare. Investițiile realizate din fonduri publice sau europene sunt mai puțin afectate de nivelul dobânzilor.
Pe termen scurt, românii nu ar trebui să se aștepte la o reducere a dobânzilor. O scădere mai semnificativă a inflației este anticipată abia în a doua jumătate a anului 2026, odată ce efectele scumpirilor din energie și majorărilor de taxe se vor atenua. „Efectele inflaționiste directe exercitate de șocurile pe partea ofertei au un caracter tranzitoriu, urmând să antreneze, odată cu epuizarea lor, în trimestrul III 2026, o corecție descendentă abruptă a traiectoriei ratei anuale a inflației”, a declarat BNR.
Produsul Intern Brut al României a crescut cu 1,6% în trimestrul III din 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. Deși ritmul de creștere a fost mai bun decât în trimestrul II, BNR subliniază că avansul economic nu este sănătos și echilibrat. Creșterea este susținută aproape exclusiv de investiții, în timp ce consumul populației scade.
Investițiile au înregistrat o creștere de 8,3% într-un an, cu progrese semnificative în infrastructură, proiecte imobiliare și sectorul energetic. În contrast, cheltuielile populației au avansat foarte puțin, cu doar 0,5%, pe fondul scăderii puterii de cumpărare.
Conform datelor BNR, salariul real, ajustat la inflație, a scăzut cu aproximativ 4,2% în trimestrul III față de aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, chiar dacă salariile au crescut nominal, inflația a depășit aceste creșteri.
Scăderea puterii de cumpărare s-a reflectat direct în consum. Volumul comerțului și al serviciilor a scăzut cu aproximativ 4,4%, iar serviciile recreative au înregistrat un declin de peste 7% comparativ cu 2024. Cele mai semnificative reduceri au fost observate în turism, restaurante și hoteluri, unde încasările au scăzut cu mai mult de 9%.
Românii amână achizițiile mari și își reduc cheltuielile în toate domeniile, nu doar în cele considerate neesențiale. Încrederea consumatorilor în viitorul economic s-a deteriorat semnificativ în trimestrul III față de trimestrul II, indicatorul specific coborând la minus 31 de puncte, unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii ani.
Prudența se observă din ce în ce mai mult: românii își reduc cheltuielile și își mută economiile în bănci. Potrivit BNR, depozitele în lei și valută ale populației în bănci au crescut cu 3,9%, respectiv cu 15,7%, în luna noiembrie, comparativ cu luna similară din 2024.
Producția industrială a stagnat în luna octombrie, cu un avans nesemnificativ de 0,2% față de aceeași lună a anului anterior. Evoluțiile din industrie au variat de la un sector la altul. Producția din energie a crescut, în timp ce industria prelucrătoare și cea extractivă au continuat să înregistreze scăderi.
În același timp, sectorul serviciilor și comerțul au continuat să scadă, înregistrând o contracție de peste 4% față de octombrie 2024, afectate direct de slăbirea consumului populației.
Numărul de salariați a fost mai mic în luna octombrie față de aceeași perioadă a anului anterior, cu 0,4%, ceea ce sugerează că firmele au devenit mai prudente în ceea ce privește angajările. Rata șomajului s-a situat la 5,9%, în ușoară scădere față de luna precedentă, însă BNR afirmă că cererea de forță de muncă continuă să se restrângă. Deși salariile din sectorul privat au continuat să crească nominal, cu peste 8%, ritmul majorărilor a început să încetinească pe fondul unei activități economice mai slabe.
Unul dintre puținele semnale pozitive provine din comerțul exterior. Deficitul comercial s-a redus cu aproape 19% față de octombrie 2024. Exporturile au fost susținute de agricultură, energie și industria auto, în timp ce importurile au scăzut, în contextul cererii interne din ce în ce mai slabe.
Evaluările BNR indică faptul că economia României rămâne vulnerabilă în perioada următoare. Reducerea deficitului bugetar va necesita măsuri fiscale mai dure, iar evoluțiile geopolitice și tensiunile de pe piețele energetice continuă să genereze incertitudine. În același timp, ritmul de absorbție a fondurilor europene rămâne esențial pentru susținerea investițiilor.
Conform băncii centrale, aceste evoluții conturează o perioadă mai lungă de creștere economică modestă, caracterizată prin inflație ridicată și dobânzi mari.
