„Inteligența artificială nu mai este un subiect abstract sau o tehnologie îndepărtată din Silicon Valley. Este deja integrată în fiecare aspect al vieții noastre, influențând informația pe care o consumăm, dar și deciziile financiare, profesionale sau medicale care ne afectează direct”, a declarat Baciu.
Potrivit acestuia, platformele de social media oferă un exemplu clar al modului în care algoritmii AI influențează comportamentele și percepțiile publicului. De exemplu, o proporție semnificativă din conținutul afișat pe Facebook provine de la pagini pe care utilizatorii nu le urmăresc, iar pe TikTok, algoritmii analizează fiecare interacțiune pentru a crea bule informaționale personalizate.
„Social media nu mai este o piață liberă de idei, ci un spațiu filtrat de algoritmi care pot amplifica dezinformarea, pot radicaliza opinii sau pot manipula emoții. Fără reguli clare, nimeni nu poate anticipa deciziile pe care le iau acești algoritmi”, a avertizat deputatul.
Inteligența artificială devine din ce în ce mai relevantă și în sectorul financiar. Deciziile legate de acordarea creditelor pot fi influențate de algoritmi care analizează cantități mari de date personale, ceea ce creează riscuri de discriminare pe criterii de gen, vârstă sau etnie, fără ca persoanele afectate să aibă acces la explicații sau mecanisme de contestare.
În domeniul ocupării forței de muncă, Baciu subliniază că AI este deja utilizat pe scară largă în procesul de selecție a candidaților.
„Primul ‘recrutor’ care analizează CV-ul tău este adesea un algoritm. Există studii care demonstrează că anumite sisteme de screening favorizează sistematic anumite categorii de candidați și discriminează altele, chiar și atunci când calificările sunt identice”, a explicat el.
Sistemul de sănătate nu este ocolit de aceste transformări. Deși algoritmii de inteligență artificială pot contribui la detectarea timpurie a unor boli grave, cum ar fi cancerul pulmonar, există riscul unor decizii netransparente în triajul pacienților sau în prioritizarea tratamentelor.
„În lumea AI, prezența unui ‘human in the loop’ devine esențială. Tehnologia trebuie să completeze decizia umană, nu să o înlocuiască fără responsabilitate”, susține Baciu.
În acest context, deputatul consideră că România se află în întârziere. Regulamentul UE privind Inteligența Artificială este în vigoare din august 2024, iar termenul pentru desemnarea autorității naționale competente a fost depășit, fără ca România să fi realizat pașii necesari.
„Alte state au acționat rapid. Spania a creat prima agenție de supraveghere AI din UE, Italia a adoptat o lege națională dedicată, iar Germania are o comisie parlamentară cu atribuții specifice în domeniu. România nu își permite să rămână spectator”, a declarat Baciu.
Cu toate acestea, el subliniază că România dispune de avantaje strategice importante: o forță de muncă IT numeros pregătită, cu zeci de mii de specialiști în AI și machine learning, precum și un potențial energetic semnificativ pentru dezvoltarea infrastructurii necesare inteligenței artificiale.
Comisia parlamentară propusă ar urma să aibă atribuții clare, cum ar fi avizarea proiectelor de lege cu impact asupra AI, monitorizarea transpunerii legislației europene și evaluarea riscurilor sistemice, de la deepfake-uri și discriminare algoritmică, până la dezinformare și vulnerabilități cibernetice.
„Scopul principal este protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor în era AI. Nu vorbim despre blocarea inovației, ci despre asigurarea unei direcții sigure, responsabile și centrate pe oameni”, a concluzionat Andrei Baciu.
