Un tânăr călugăr budist își începe o izolare de 12 ani în Japonia
Sogaku Taguchi, în vârstă de 31 de ani, a început o perioadă de izolare pe 11 septembrie, la templul Enryaku-ji situat pe Muntele Hiei, lângă Kyoto. El va ieși din această izolare abia în anul 2036.
Detalii despre viața sa în izolare
În următorii 12 ani, rutina zilnică a lui Taguchi va fi una foarte simplă: va pregăti mese modeste și va îngriji mausoleul și grădina templului. Taguchi este al 118-lea „Jishin” (mare veghetor) de când există evidențe, începând din anul 1699.
Această practică este considerată una dintre cele mai severe din budism și este adesea descrisă ca fiind „infernul”. Iernile de pe Muntele Hiei sunt extrem de aspre, iar mulți care au încercat să finalizeze această izolare au murit din cauza bolilor.
Cu toate acestea, Taguchi își exprimă entuziasmul față de această experiență, declarând: „Aceasta este una dintre practicile ascetice pe care ni le-a cerut Dengyodaishi, iar eu sunt copleșit de bucurie că mă aflu la linia de start a acesteia”, conform unei declarații date ziarului The Yomiuri Shimbun.
Impactul izolării asupra sănătății mentale
Izolarea prelungită poate crește riscul de afecțiuni grave, cum ar fi bolile de inimă, accidentele vasculare cerebrale, diabetul de tip 2, depresia și anxietatea. Persoanele care trăiesc în singurătate extremă au o tendință mai mare de a muri mai devreme.
În cazurile severe, pot apărea halucinații și confuzie mentală. Sarah Shourd, o americancă, a experimentat aproape 14 luni de izolare într-o închisoare din Iran. Ea a relatat: „Am început să văd lumini intermitente, doar pentru ca, atunci când îmi întorceam brusc capul, să constat că nu era nimic acolo”, a scris ea în New York Times, în 2011.
Izolarea ca alegere și percepția sa
Motivul pentru care se alege izolarea face o diferență semnificativă. Un studiu din 2017 realizat de doi psihiatri de la UCL a intervievat 10 călugărițe și 10 călugări din Spania. Aceștia nu percepeau singurătatea ca pe o experiență negativă, ci ca pe o cale de apropiere de Dumnezeu. Deși recunoșteau suferința, ei găseau un sens în aceasta.
Concluzia studiului a fost că izolarea aleasă poate fi suportabilă și chiar benefică, în timp ce singurătatea impusă tinde să aibă efecte negative asupra indivizilor.
Urmărește newsrecorder.ro pentru cele mai importante știri ale zilei din România.
