Japonia, în fața provocărilor aduse de inteligența artificială, adoptă o abordare lentă, comparabilă cu piesele de teatru Noh tradiționale, conform unei analize realizate de BBC.
Deși actorii recunosc urgentitatea acțiunii, ei rămân nemișcați pe scenă.
Conform unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), doar 8,4% dintre angajații japonezi utilizează inteligența artificială în activitatea lor profesională. Această cifră contrastează cu 50% în Statele Unite și 32% în Regatul Unit. În Singapore, 56% dintre lucrători folosesc inteligența artificială frecvent, ceea ce plasează acest stat pe primul loc în Asia.
Conservatorismul firmelor japoneze
Dar de ce Japonia întârzie să adopte aceste tehnologii? Austin Xu, cofondator al start-up-ului american Kuse AI, afirmă că firmele japoneze sunt conservatoare și aversive la risc. Recent, compania sa a deschis un birou în Japonia pentru a oferi soluții de inteligență artificială.
„Există organizații în care cultura proceselor și consensului îngreunează progresul”, explică Xu. „Toleranța pentru erorile inteligenței artificiale este aproape zero, mai ales în relația cu clienții. Unele organizații preferă să mențină un post vacant decât să îl încredințeze unei mașini.”
În contrast, Xu subliniază că în SUA multe companii permit agenților de inteligență artificială o libertate mai mare pentru a spori productivitatea. „În SUA, colegii din domeniul inteligenței artificiale devin treptat parte integrantă a fluxului de lucru. Atitudinea [șefilor americani] este adesea – lasă-l să încerce, apoi corectează-l.”
El adaugă că firmele japoneze necesită dovezi suplimentare înainte de a avea încredere în utilizarea inteligenței artificiale.
Provocările adoptării inteligenței artificiale
Parrisa Haghirian, profesoară de management internațional la Universitatea de Științe Avansate din Kyoto, susține că reticența companiilor japoneze față de riscuri limitează adoptarea inteligenței artificiale. „Provocările sunt similare cu cele întâmpinate în cazul oricărei alte schimbări în firmele japoneze, ceea ce explică utilizarea limitată a acestei tehnologii.”
Haghirian compară cultura antreprenorială din SUA cu cea din Japonia, subliniind că firmele japoneze sunt extrem de sensibile la erori și la riscurile reputaționale.
„Deoarece inteligența artificială generativă nu este pe deplin fiabilă, utilizarea acesteia în Japonia se concentrează pe sarcini cu risc scăzut, cum ar fi redactarea sau colectarea de informații, și mult mai puțin pe procesele fundamentale sau luarea deciziilor.”
Sectorul medical în întârziere
Sectorul medical din Japonia este deosebit de încet în integrarea inteligenței artificiale, unele spitale nefiind capabile să digitalizeze complet dosarele pacienților. „Documentele pe hârtie se acumulează într-un mod alarmant”, afirmă un angajat al unui spital japonez, care a dorit să rămână anonim. „Este ca în epoca de piatră.”
Guvernul japonez recunoaște problema adoptării reduse a inteligenței artificiale și caută să încurajeze companiile să investească în această tehnologie. Anul trecut, Parlamentul a adoptat Legea privind promovarea inteligenței artificiale.
Legea urmărește să utilizeze o reglementare minimă pentru a încuraja investițiile în inteligența artificială. Tokyo se angajează să transforme Japonia într-o țară prietenoasă cu dezvoltarea și utilizarea acestei tehnologii.
Executivul consideră că o utilizare mai extinsă a inteligenței artificiale ar putea îmbunătăți productivitatea țării, care actualmente se confruntă cu cel mai scăzut nivel din grupul G7.
Urmărește newsrecorder.ro pentru cele mai importante știri ale zilei din România.
