Ultima rundă de discuții pentru încheierea conflictului din Ucraina s-a încheiat miercuri, fără a aduce progrese semnificative. Totuși, potrivit The New York Times, negociatorii au căutat un compromis referitor la unul dintre cele mai mari obstacole în calea unui acord de pace: controlul teritoriului din estul Ucrainei.
Rusia a solicitat Ucrainei cedarea teritoriului pe care îl controlează în regiunea Donețk ca o condiție pentru încheierea războiului. Aceasta reprezintă o fâșie de teritoriu, lungă de aproximativ 80 de kilometri și lată de 65 de kilometri, care include numeroase orașe și sate, situată între linia frontului și granița administrativă a regiunii.
Ucraina a respins retragerea unilaterală, argumentând că cedarea teritoriilor ar putea încuraja Rusia să lanseze noi atacuri, fie în Ucraina, fie în alte regiuni. Kievul a solicitat garanții de securitate pentru a descuraja Moscova de la încălcarea oricărui armistițiu.
În cadrul negocierilor din ultimele săptămâni, oficialii au discutat despre posibilitatea formării unei zone demilitarizate, care să nu fie controlată de niciuna dintre armate, conform a trei surse familiarizate cu discuțiile de la Geneva.
Această propunere a reînvigorat o idee care a fost inclusă în planurile de pace anterioare, inclusiv un plan cu 28 de puncte propus de administrația Trump în noiembrie.
În ultima săptămână, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a subliniat de mai multe ori că nu va accepta cedarea de teritorii în schimbul păcii. „A permite agresorului să ia ceva este o mare greșeală”, a declarat el luni pe rețelele de socializare.
Toamna trecută, președintele rus Vladimir Putin a fost evaziv când a fost întrebat despre posibilitatea formării unei zone demilitarizate în regiunea Donbas.
Planul de 28 de puncte ar fi plasat Rusia în controlul zonei, dar i-ar fi interzis desfășurarea forțelor militare acolo. Putin a afirmat că detaliile necesită discuții suplimentare.
Consilierul pentru politică externă al președintelui rus, Iuri Ușakov, a exprimat ulterior un optimism mai mare, menționând că Rusia ar putea accepta formarea unei zone demilitarizate, cu condiția ca poliția rusă sau soldații gărzii naționale să aibă permisiunea de a o patrula.
William B. Taylor, membru al Atlantic Council și fost ambasador al SUA la Kiev, a afirmat că o zonă demilitarizată ar putea fi parte a unei soluții viabile, însă interesul Ucrainei ar trebui să fie protejat. Acest lucru ar necesita ca administrația Trump să exercite presiuni suplimentare asupra Rusiei.
„Este crucial să existe o soluție reală, nu una forțată sau dezechilibrată”, a declarat Taylor. „Orice soluție forțată nu va fi stabilă. Nu va dura.”
Pentru a înlesni acceptarea ideii de către ambele părți, negociatorii au discutat, de asemenea, despre crearea unei zone de liber schimb în orice zonă demilitarizată posibilă, deși opțiunile de investiție par limitate într-un teritoriu aflat între două armate, chiar și cu un armistițiu. Majoritatea infrastructurii din zonă este distrusă, cu o singură mină de cărbune funcțională, iar riscul reaprinderii conflictului ar putea persista mulți ani.
Zelenski a exprimat și el îndoieli cu privire la un astfel de aranjament.
O altă chestiune importantă este retragerea trupelor de pe linia frontului. În decembrie, Zelenski a afirmat că Ucraina nu va retrage trupele de pe linia frontului decât în cazul în care Rusia se va retrage la o distanță similară.
În cadrul discuțiilor de la Abu Dhabi din această lună, ucrainenii au analizat opțiuni pentru o retragere parțială a trupelor ruse de pe linia frontului, care nu ar fi neapărat simetrică, conform a două surse din discuții. Aceasta ar putea semnala o relaxare a poziției ucrainene.
Modul în care va fi administrată o zonă demilitarizată a reprezentat, de asemenea, un punct de divergență. Ucraina a solicitat desfășurarea unei forțe internaționale de menținere a păcii în regiune, care adăpostește 190.000 de civili, inclusiv 12.000 de copii, conform guvernatorului ucrainean al zonei.
Negociatorii au discutat despre formarea unei administrații civile care să conducă zona după război, conform a două surse din discuții. Aceasta ar putea include atât reprezentanți ai Rusiei, cât și ai Ucrainei, a declarat una dintre surse, adăugând că părțile sunt departe de a ajunge la un acord.
O altă problemă care a reapărut recent este secvențierea diferitelor etape, inclusiv acceptarea unei zone demilitarizate, formalizarea garanțiilor de securitate, crearea unui cadru pentru finanțarea reconstrucției postbelice și organizarea de alegeri în Ucraina.
Săptămâna trecută, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina dorește un acord privind garanțiile de securitate înainte de a se angaja în alegeri sau în orice acord referitor la retragerea forțelor din Donbas.
„Mi-aș dori foarte mult să semnăm mai întâi garanțiile de securitate și apoi celelalte documente”, a spus el. „Acesta ar fi un semnal bun. Nu este vorba doar de corectitudine, ci de încredere. Este esențial să avem mai multă încredere în parteneri — dacă garanțiile ar fi prioritizate, urmate de orice altceva.”
Zelenski a subliniat că ucrainenii trebuie „să știe – nu doar să creadă, ci să știe – că, în viitor, agresiunea rusă va fi imposibilă sau că, dacă se va întâmpla, nu vom fi singuri.”
