Susținătorii planului inițiat de Partidul Popular Elvețian, de orientare dreaptă populistă, doresc ca Elveția să-și reafirme angajamentul față de neutralitate, un principiu consacrat în Constituție încă din mijlocul secolului al XIX-lea.
Neutralitatea Elveției a fost subiectul unor dezbateri intense în ultimii ani, inclusiv în privința modului de interpretare a acesteia, conform ABC News.
Partidul Popular Elvețian, care deține cele mai multe mandate în Parlament și include membri cu poziții pro-Rusia, a criticat decizia guvernului federal de a se alătura sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană împotriva Rusiei.
Executivul elvețian a caracterizat acțiunile Moscovei drept un „război de agresiune” împotriva Ucrainei.
Propunerea de a interzice sancțiunile
Propunerea avansată ar interzice guvernului elvețian să se alăture sancțiunilor împotriva oricărei țări implicate într-un conflict, exceptând cazurile în care sancțiunile sunt aprobate de Organizația Națiunilor Unite.
Rusia, având drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU, este unul dintre cei cinci membri permanenți ai acestuia.
Elveția nu este parte a niciunei alianțe militare. Adoptarea propunerii ar limita capacitatea guvernului elvețian de a coopera cu orice alianță, cu excepția cazurilor în care țara se confruntă cu o amenințare.
În prezent, Elveția colaborează cu NATO de aproximativ 30 de ani, inclusiv prin participarea la exerciții comune.
Argumentele susținătorilor neutralității
Susținătorii referendumului subliniază că angajamentul Elveției față de neutralitate trebuie reafirmat și apărat în contextul fiecărui conflict.
Ei afirmă că guvernul s-a apropiat „periculos de mult” de Uniunea Europeană și NATO, ceea ce ar putea amenința securitatea Elveției și capacitatea sa de acțiune.
Oponenții acestei propuneri, inclusiv guvernul federal și Parlamentul, argumentează că actuala Constituție oferă deja suficiente libertăți guvernului pentru a proteja interesele naționale.
Participarea elvețienilor la vot
În cadrul sistemului democratic elvețian, alegătorii sunt convocați la urne de patru ori pe an, având astfel oportunitatea de a influența direct elaborarea politicilor publice.
Executivul elvețian este format din șapte membri proveniți din diverse partide politice, care iau decizii prin consens.
Președinția Elveției se schimbă anual între membrii executivului. Această funcție este în principal ceremonială, iar președintele, în prezent Guy Parmelin din Partidul Popular Elvețian, este considerat „primul între egali”.
