„Am avut o viață frumoasă. Acum am o viață normală”, a declarat, într-un interviu anterior, Nora Iuga, adesea numită „Marea Doamnă” a poeziei românești. Aceasta își sărbătorește ziua de naștere pe 4 ianuarie.
Mircea Cărtărescu a scris despre ea în epilogul volumului său de opere alese, „Capricii periculoase”: „Totul era diferit în apartamentul Norei. Dintr-o clipă, uitam de condițiile mizerabile de afară, de dictatură, de foame, de frig, de amenințarea nesfârșită, reprezentată de „Securitate”. Trăiam cu toții în poezie atunci, într-o atmosferă de libertate interioară pe care nu o mai întâlnim astăzi, pentru că suntem cu adevărat liberi.”
Nora Iuga s-a născut în București în 1931. A studiat germanistica și a predat limba germană la Sibiu. De asemenea, a activat ca jurnalist, asistent de limbi străine și editor. Prima sa carte de poezie, „Vina nu e a mea”, a fost publicată în 1968.
Un aspect constant al lucrărilor sale este legătura dintre umorul fantastic și subtilitatea tulburătoare. Poezia sa este versatilă, greu de încadrat într-un tipar, având o estetică suprarealistă, ciudată ca un vis, dar și balcanică și concretă în același timp.
Cărtărescu caracterizează poezia sa spunând: „Fiecare poem este o statuie enigmatică pe o piață goală.” Nora Iuga a publicat unsprezece cărți de poezie și patru volume de proză, toate conturând imaginea unei scriitoare originale, cu o personalitate puternică.
În 1970, după ce a lansat cea de-a doua carte de poezie, „Captivitatea cercului”, a fost interzisă de regimul comunist timp de opt ani. Totuși, începând cu 1980, situația s-a schimbat semnificativ.
În prezent, Nora Iuga publică anual câte o carte și se bucură de recunoașterea cititorilor săi. Cea mai cunoscută lucrare a sa este lungul poem în proză, „Fetița cu o mie de riduri”, apărut în 2005, care reprezintă un microcosmos unic, în care erotismul morbid se îmbină cu iubirea pentru scris și sens.
Un fragment din acest poem ilustrează stilul său: „din cer vine zgomotul, din portbagaj curg căpșunile ca niște inimi de copii speriați; are cineva un ceainic, o strecurătoare, o linguriță de zahăr, le-a luat pe toate cu el. duşenka maia, sînii ti-s iuți cum e miezul ridichilor negre, i-o fi zis și ea s-a umezit ca iarba în zori.”
Nora Iuga este, de asemenea, o traducătoare remarcabilă, având în palmares lucrări ale autorilor precum Thomas Bernhard, Paul Celan, Günter Grass, ETA Hoffmann, Elfriede Jelinek, Ernst Jünger și Herta Müller. Mircea Cărtărescu descrie secretul din spatele celor multe vieți frumoase ale lui Nora Iuga, afirmând: „Puterea ei de femeie și de scriitoare, de a rămâne veșnic tânără. Chiar și astăzi, tinerii poeți o consideră una de-a lor.”
