Bolojan a anunțat, într-o conferință de presă, că obiectivele stabilite de Ministerul de Finanțe și Comisia Europeană includ un deficit de aproximativ 6,2% și o reducere a inflației la 4% până la finalul anului.
„Discuțiile pe buget se vor finaliza săptămâna viitoare, iar trimiterea acestuia către Parlament, pentru adoptare, este programată pentru sfârșitul celei de-a treia săptămâni din luna februarie, în jurul datei de 20”, a declarat premierul.
Conform acestuia, provocările principale ale bugetului vizează respectarea deficitului și atragerea de fonduri europene.
Prioritățile anului 2026
„Anul acesta se va înregistra un vârf în absorbția fondurilor europene, având în vedere că programul PNRR se închide, cu o țintă de absorbție de peste 10 miliarde de euro până în luna august. Obiectivele sunt să ne încadrăm în buget și să asigurăm utilizarea eficientă a fondurilor europene. Este esențial să finalizăm autostrada către Moldova până la Pașcani și să încheiem investițiile în spitale, precum și în localitățile din România”, a precizat Bolojan.
Reforma administrației
Premierul a menționat că, în paralel cu pregătirea bugetului, se lucrează la un pachet de reformă a administrației, „un proiect care a fost amânat”. Bolojan a afirmat că acest pachet a intrat în circuitul de avizare guvernamental și ar putea fi adoptat săptămâna viitoare.
Potrivit premierului, Ministerul Justiției a recomandat angajarea răspunderii Guvernului pentru adoptarea acestui pachet.
„Acest proiect este important deoarece va reduce cheltuielile statului, contribuind la un stat mai eficient în anii următori. De asemenea, va transforma paradigma din administrație, îmbunătățind calitatea serviciilor pentru cetățeni prin administrația locală. Pachetul va include și un proiect privind interdicția cumulului cu salariul, care urmează să fie adoptat în ședința de guvern de săptămâna viitoare”, a adăugat Ilie Bolojan.
Relansarea economică
Premierul a discutat și despre al doilea pachet, dedicat relansării economice. Acest pachet va fi prezentat joi într-o primă lectură în ședința de guvern, iar ulterior va fi prezentat de ministrul Alexandru Nazare. După ședință, va fi supus transparenței decizionale, iar vineri va avea loc Consiliul Tripartit, unde va fi prezentat partenerilor sociali.
„Pachetul include soluții de credite fiscale pentru companii, măsuri de amortizare accelerată pentru achiziția de utilaje, scheme de sprijin pentru investiții mari, precum și scheme de garanții prin Banca de Investiții și Dezvoltare”, a conchis Ilie Bolojan.
Liberalizarea pieței gazului
„Plafonarea administrativă a prețului la gaz trebuie eliminată, dar este necesar să protejăm cetățenii de inflație. Întrucât 2027 va aduce resurse suplimentare de gaz în Marea Neagră, anul respectiv ar fi mai potrivit pentru liberalizare. Propunem o perioadă de tranziție până în martie 2027, cu un preț reglementat pentru consumatorii casnici pe tot lanțul. Prețul va rămâne constant pe parcursul anului, fără alte modificări. Prețul la gaze va fi plafonat pentru consumatorii casnici și CET-uri”, a declarat Bolojan.
Avertisment pentru CCR
În cadrul unei conferințe de presă organizate la Palatul Victoria, premierul a subliniat că unul dintre jaloanele pentru absorbția fondurilor europene vizează pensiile magistraților, România înregistrând o reținere de aproape 230 de milioane de euro pe această temă.
Bolojan a menționat discuțiile cu Comisia Europeană, care consideră că jalonul nu este îndeplinit în forma actuală. Premierul a afirmat că va informa CCR despre impactul întârzierilor, cauzate de amânări succesive.
„Comisia Europeană consideră că acest jalon nu este îndeplinit. Voi informa CCR despre consecințele acestor întârzieri. Dacă nu se va lua o decizie, probabilitatea de a pierde acești bani este foarte mare. Este esențial să închidem toate aspectele”, a declarat premierul.
Bolojan a subliniat că miza este deblocarea finanțărilor europene, condiționate de îndeplinirea jaloanelor asumate, iar o întârziere a deciziilor ar putea compromite accesul la suma reținută.
Raportul Congresului SUA
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că este „total de acord” cu comentariul președintelui în funcție, Nicușor Dan, referitor la raportul Congresului SUA, precizând că acesta nu este un raport despre România, ci despre libertatea de exprimare.
Ilie Bolojan a fost întrebat despre Raportul preliminar al Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților din SUA, care respinge dovezile ingerințelor rusești în alegerile din România din 2024.
„Acest raport nu este despre România, ci despre libertatea de exprimare. Întreaga noastră țară respectă această valoare fundamentală. Deciziile anterioare au fost luate de Curtea Constituțională, conform prevederilor legale în derularea alegerilor”, a declarat premierul.
Cheltuielile cu concediile medicale
Ilie Bolojan a informat că propunerea ca prima zi de concediu medical să nu fie plătită a venit din partea Ministerului Sănătății și este temporară. Anul trecut, cheltuielile pentru concediile medicale s-au ridicat la 6 miliarde lei, adică aproximativ 8% din bugetul CNAS.
„Decizia de a nu plăti prima zi de concediu medical a fost adoptată de guvern la propunerea Ministerului Sănătății. Este o măsură tranzitorie, luată în contextul realităților actuale. Anul trecut, cheltuielile pentru concedii medicale au fost de 6 miliarde de lei, reprezentând 1,2 miliarde de euro. Aceste cheltuieli constituie 8% din bugetul CNAS”, a precizat premierul.
Investiții în educație
Premierul Ilie Bolojan a negat existența unor tăieri bugetare în învățământul preuniversitar și a anunțat măsuri pentru accelerarea investițiilor în școli.
Întrebat despre planurile pentru educație, premierul a respins zvonurile privind reduceri de fonduri, subliniind că prioritatea este deblocarea plăților pentru investiții.
„Trebuie să reducem perioadele de plată de la 70-80 de zile la 15-20 de zile, astfel încât să asigurăm fluxurile de plăți. Nu vor exista reduceri în învățământul preuniversitar”, a declarat Ilie Bolojan.
Răspunsul lui Bolojan la Kelemen despre impozite
Premierul Ilie Bolojan a răspuns lui Kelemen Hunor, afirmând că primăriile pot crește impozitele, dar nu le pot reduce. A anunțat că va analiza posibilitatea unei corecții legislative în acest sens.
„Legislația actuală permite primăriilor să crească impozitele pe proprietate, dar nu le permite să le scadă. Voi analiza o corecție legislativă pentru a permite primăriilor să reducă impozitele la nivelul minim, dacă doresc”, a explicat premierul.
Referitor la propunerea UDMR de a reduce impozitele pe proprietate cu 50%, premierul a afirmat: „Problema impozitelor pe proprietate este complexă și necesită o analiză atentă”, a conchis el.
