Donald Trump își exprimă dorința ca Statele Unite ale Americii să devină proprietarul Groenlandei. Principalul obstacol este că insula este parte a Danemarcei, iar majoritatea locuitorilor ei nu doresc să se alăture Statelor Unite, conform unei analize publicate de POLITICO, care explorează opțiunile disponibile pentru SUA în atingerea acestui obiectiv.
Deși ideea unei acțiuni militare în Nuuk sau a unei preluări forțate pare de domeniul fantasticului, se conturează o strategie clar definită, iar Trump pare să fi început deja demersurile în acest sens. Această abordare este percepută de europeni ca având asemănări cu politica expansionistă a președintelui rus, Vladimir Putin.
PENTRU a înțelege cum ar putea Statele Unite să obțină controlul asupra acestei insule, bogate în resurse și cu o importanță strategică, POLITICO a discutat cu oficiali ai Uniunii Europene, membri NATO, experți în apărare și diplomați.
Un politician danez, sub protecția anonimatului, a afirmat: „Ar putea fi ca cinci elicoptere… nu ar avea nevoie de multe trupe. (Groenlandezii) nu ar putea face nimic.”
Pasul 1: Campanie de influență pentru independența Groenlandei
Imediat după preluarea mandatului, administrația Trump a început discuțiile despre independența Groenlandei, teritoriu semi-autonom al Danemarcei. O Groenlandă independentă ar putea semna acorduri cu SUA, în timp ce în prezent depinde de aprobarea Copenhagăi.
Obținerea independenței ar necesita un referendum din partea locuitorilor și negocierea unui acord acceptat atât de Nuuk, cât și de Copenhaga. Conform unui sondaj din 2025, 56% dintre groenlandezi ar vota pentru independență, în timp ce 28% s-ar opune.
Americanii apropiați de Donald Trump au desfășurat campanii de influență în Groenlanda. Serviciul danez de securitate și informații, PET, a avertizat că teritoriul este ținta unor campanii de influență variate.
Felix Kartte, expert în politici digitale, a explicat metodele de influențare utilizate de Rusia în țări precum Moldova, România și Ucraina: „Rusia combină tactici offline și online. Pe teren, colaborează cu actori aliniați, cum ar fi partide extremiste, rețele de diaspora sau oligarhi pro-ruși, și se pare că plătește persoane pentru a participa la proteste anti-UE sau anti-SUA. În același timp, construiește rețele mari de conturi false și pseudo-media pentru a amplifica aceste activități online.”
În Groenlanda, Statele Unite ale Americii par să adopte metode similare.
Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet al lui Trump, a declarat pentru CNN că „nimeni nu va lupta militar cu SUA pentru viitorul Groenlandei”.
Luna trecută, Trump a înființat funcția de trimis special în Groenlanda, numindu-l pe guvernatorul Louisianei, Jeff Landry, în această funcție.
Președintele Donald Trump a afirmat că scopul său este „să facă din Groenlanda o parte a SUA”.
Vicepreședintele JD Vance, care a vizitat Groenlanda în martie, a spus că „poporul Groenlandei va avea autodeterminare” și a adăugat că speră „că vor alege să colaboreze cu Statele Unite, deoarece suntem singura națiune de pe Pământ care le va respecta suveranitatea și securitatea”.
Pasul 2: Oferirea unei înțelegeri avantajoase Groenlandei
În cazul în care locuitorii Groenlandei decid să voteze pentru independență și să se desprindă de Danemarca, următorul pas pentru SUA ar fi să aducă insula sub influența americană.
Una dintre opțiuni ar fi integrarea Groenlandei ca stat al SUA, idee discutată de colaboratorii lui Donald Trump. Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat că „SUA nu are dreptul să anexeze” Groenlanda, după ce Katie Miller, soția lui Stephen Miller, a postat pe rețelele sociale o hartă a insulei cu steagul american și cuvântul „ÎN CURÂND”.
Majoritatea groenlandezilor se opun acestei idei. Un sondaj din 2025 a arătat că 85% nu doresc ca insula să devină parte a Statelor Unite ale Americii.
Chiar și membrii mișcării de independență care îl susțin pe Donald Trump nu sunt entuziasmați de această propunere.
Totuși, există și alte alternative. Administrația Trump ar putea propune Groenlandei semnarea unui Compact de Liberă Asociere (COFA), similar celor cu Micronezia, Insulele Marshall sau Palau.
Asemenea acorduri oferă servicii esențiale, protecție și comerț liber în schimbul prezenței militare fără restricții. Această idee a fost reluată recent.
Kuno Fencker, deputat groenlandez de opoziție pro-independență, a spus că încearcă „să le explice [americanilor] că nu vrem să fim ca Puerto Rico sau orice alt teritoriu al Statelor Unite. Dar un Compact de Liberă Asociere, acorduri bilaterale sau alte mijloace – să vină la masa negocierilor, iar groenlandezii vor decide într-un plebiscit”.
Pasul 3: Atragerea Europei
Europa, în special aliații Danemarcei din Uniunea Europeană, s-ar opune separării Groenlandei de Copenhaga. Totuși, SUA ar putea folosi un avantaj important: Ucraina.
Pe măsură ce negocierile de pace au progresat, Kievul a solicitat garanții de securitate serioase și pe termen lung din partea SUA. Americanii au întârziat, iar Ucraina rămâne sceptică, având în vedere experiențele anterioare.
Un diplomat al Uniunii Europene a sugerat un acord pachet securitate pentru securitate, în care Europa ar primi garanții mai puternice pentru Ucraina, iar SUA ar obține un rol extins în Groenlanda.
Deși această variantă pare dificil de realizat, ar putea fi mai acceptabilă decât alternativele, cum ar fi sancțiunile, retragerea SUA din negocierile de pace sau sprijinul lui Trump pentru Vladimir Putin în discuțiile cu Ucraina.
Pasul 4: Scenariul forței armate
Ce se va întâmpla dacă Groenlanda sau Danemarca, de acordul căreia depinde separarea de Copenhaga, refuză planul lui Donald Trump?
O intervenție militară a SUA ar putea fi realizată fără mari obstacole. Conform lui Thomas Crosbie, de la Colegiul Regal Danez de Apărare, echipa lui Trump analizează mai multe variante posibile.
„Cea mai îngrijorătoare ar fi o strategie de tip fait accompli, pe care o vedem mult și la care ne gândim în cercurile militare, care ar consta pur și simplu în acapararea teritoriului, similar cu ceea ce a încercat Putin în Ucraina. Ar putea pur și simplu să trimită trupe în țară și să declare că acum este teritoriu american… armata Statelor Unite este capabilă să debarce orice număr de forțe în Groenlanda, fie pe cale aeriană, fie pe mare, și apoi să susțină că este teritoriu american”, a declarat Crosbie pentru POLITICO.
Lin Mortensgaard, cercetător la Institutul Danez pentru Studii Internaționale, a menționat că SUA au deja aproximativ 500 de militari și contractori locali la baza spațială Pituffik din nordul insulei.
În plus, circa 100 de soldați ai Gărzii Naționale din New York ajung periodic în Groenlanda pe timpul verii pentru misiuni de sprijin științific.
Totuși, capacitatea de apărare a Groenlandei rămâne foarte limitată, neavând o armată proprie.
Comandamentul Arctic Comun al Danemarcei dispune de resurse limitate, în mare parte patru nave, o patrulă cu sănii trase de câini, câteva elicoptere și un avion de patrulare maritimă.
Din acest motiv, Lin Mortensgaard afirmă că SUA ar putea prelua controlul asupra orașului Nuuk „într-o jumătate de oră sau mai puțin”, dacă ar decide să trimită trupe sau forțe speciale.
„Domnul Trump spune lucruri și apoi le face. Dacă ai fi unul dintre cei 60.000 de oameni din Groenlanda, ai fi foarte îngrijorat”, a declarat eurodeputata daneză Stine Bosse.
Romain Chuffart, directorul Institutului Arctic din Washington, avertizează că o astfel de acțiune nu ar avea „temei legal” nici în dreptul american, nici în cel internațional.
O ocupație mai lungă de 60 de zile ar necesita și acordul Congresului SUA. El mai menționează că o invazie ar „însemna sfârșitul NATO” și că „SUA s-ar împușca singure în picior și ar lua rămas bun de la o alianță pe care au contribuit la crearea ei”.
