„Orice oficial rus care discută despre identitatea națională a unei țări se află într-o contradicție evidentă. În timp ce promovează acest tip de propagandă stalinistă, Rusia este implicată într-un război brutal de cucerire”, a declarat luni Andrei Țărnea, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe.
Reacția Ministerului Afacerilor Externe (MAE) se referă la comentariile formulate de Iuri Pilipson, directorul departamentului din Ministerul rus de Externe responsabil cu relațiile cu România și alte state din regiune, într-un interviu oferit duminică agenției ruse TASS.
MAE a subliniat: „Rusia omoară zilnic civili, în timp ce neagă suveranitatea și identitatea națională a unui vecin. Cum poate fi luată în serios orice afirmație pe teme de acest tip venind din partea Moscovei? În perioada țaristă și apoi în Uniunea Sovietică comunistă, politica oficială a fost cea a rusificării forțate a popoarelor ocupate”, se arată în comunicatul MAE, făcând referire la politica de rusificare implementată de Imperiul Rus și de Uniunea Sovietică.
De asemenea, ministerul respinge afirmațiile Moscovei cu privire la identitatea națională și relațiile dintre România și Republica Moldova.
„Identitățile naționale și aspirațiile naționale nu corespund cerințelor Moscovei nici în ceea ce privește limba, nici în privința deciziilor economice și de investiții. Timpurile în care Moscova dictează pentru aceste națiuni prin forță sau impune ce trebuie să facă au trecut”, a scris Andrei Țărnea pe contul oficial al MAE.
Conform MAE, „războiul și propaganda rusă sunt două fețe ale aceleași dorințe de control ale Moscovei”.
Iuri Pilipson a afirmat, într-un interviu acordat duminică agenției TASS, că România este implicată în oferirea unui „sprijin militar și logistic direct” Ucrainei. Diplomatul rus a făcut această declarație în contextul preluării companiei care operează Portul Internațional Liber Giurgiulești de către Administrația Porturilor Maritime Constanța.
Pilipson a menționat că portul Giurgiulești a fost transformat „într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a diverselor categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”.
Oficialul rus a exprimat îngrijorări cu privire la implicarea României, afirmând că aceasta „ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat”.
În aprilie 2026, România a preluat operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, principalul punct de acces al Republicii Moldova la transportul maritim. Statul român s-a angajat în investiții pentru dezvoltarea portului, iar autoritățile de la București au indicat anterior că acesta ar putea juca un rol în reconstrucția Ucrainei.
În același interviu, Pilipson a criticat discuțiile despre unirea României cu Republica Moldova, susținând că promovarea acestei idei face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice, menită să creeze impresia unei susțineri tot mai mari pentru unire.
Oficialul rus a menționat o „presiune propagandistică” și a afirmat că majoritatea cetățenilor din Republica Moldova nu doresc să își abandoneze identitatea națională sau statalitatea. El a menționat datele ultimului recensământ, conform cărora 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni, iar 8% români.
