Guvernul a adoptat joi, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, o măsură care extinde protecția pentru angajații firmelor aflate în insolvență și pentru cei în concordat. Această inițiativă are ca scop prevenirea insolvenței prin asigurarea plății salariilor pentru o perioadă de până la șase luni, fără a specifica companiile vizate.
La finalul ședinței, Ministerul Muncii a anunțat că peste 5.000 de angajați de la DamFen Mangalia, Liberty Galați și Romaero București vor beneficia de protecție salarială extinsă ca urmare a adoptării acestui proiect.
Ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, a declarat: „Este esențial ca oamenii să știe că munca lor este protejată, chiar și în cele mai dificile momente pentru angajator. Nimeni nu trebuie să rămână fără veniturile câștigate prin muncă cinstită. Prin această ordonanță, întărim protecția salariaților și le oferim siguranța că statul este de partea lor, chiar și atunci când companiile întâmpină dificultăți. Vorbim despre mii de oameni, peste 5.000 de angajați de la companii precum Damen Mangalia, Liberty Galați sau Romaero București, pentru care acest sprijin poate face diferența între incertitudine și siguranță. Este o măsură de responsabilitate și de respect față de cei care muncesc și față de comunitățile care depind de aceste locuri de muncă.”
Traseul proiectului
Proiectul a fost prezentat joi Guvernului, la o săptămână după ce Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului Bolojan, a menționat că Executivul intenționează să declare Combinatul Siderurgic Liberty Galați, fostul Sidex, drept obiectiv de importanță strategică. Aceasta în contextul intrării în procedura de concordat și a unei posibile licitații internaționale anunțate pentru 12 mai.
Cu ocazia respectivă, s-a făcut referire la existența unui proiect de ordonanță de urgență care ar permite angajaților companiilor aflate în concordat să acceseze fondul de garantare.
Conform informațiilor din piață, peste 3.000 de salariați de la Combinatul Liberty Galați sunt în șomaj tehnic și nu au mai primit salariile de câteva luni. Combinatul este propus la vânzare pentru 690 de milioane de euro, conform Profit.ro.
Ce prevede noua OUG
Proiectul de OUG pentru modificarea și completarea Legii nr.200/2006, referitor la constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, aflat joi pe masa Cabinetului Bolojan, are ca scop prevenirea „unui lanț de efecte economice și sociale negative – afectarea unor sectoare industriale esențiale, pierderea locurilor de muncă, accentuarea vulnerabilităților sociale și economice în regiunile în tranziție energetică, reducerea veniturilor bugetare din contribuții și impozite, precum și creșterea presiunii asupra sistemelor de protecție socială”, conform inițiatorilor.
Conform documentului, soluția legislativă, OUG, este aleasă „deoarece aceste elemente vizează interesul public general, securitatea națională, economică, energetică și socială și constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată”.
Fondul de garantare se constituie prin distribuirea contribuției asiguratorii pentru muncă datorate de angajatori la bugetul de stat, în proporție de 15%.
„Din Fondul de garantare se asigură plata creanțelor salariale rezultate din contractele individuale de muncă și din contractele colective de muncă încheiate de salariați cu angajatorii care au fost supuși unor hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței sau de deschidere a procedurii de concordat preventiv prevăzută la art. 5 alin. (1), pct. 44^1 din Legea nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare, denumiți în continuare angajatori în stare de insolvență sau concordat preventiv”, stipulează articolul modificat propus.
Noua OUG include excepții de la legea de bază pentru această categorie de angajați, stabilind că suma totală a creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare poate depăși cuantumul a 5 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, dar fără a depăși 12 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat al operatorilor economici considerați de interes strategic prin hotărâre a Guvernului.
În plus, documentul prevede că pentru angajatorii împotriva cărora s-a deschis procedura de concordat preventiv, suma totală a creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depăși cuantumul a 6 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat al operatorilor economici stabiliți ca fiind de interes strategic prin hotărâre a Guvernului.
Sumele suportate din Fondul de garantare cu titlu de creanțe salariale se plătesc în cuantum brut.
„De asemenea, având în vedere volumul plăților efective din FGPCS, raportat la excedentul existent, extinderea temporară a protecției pentru operatorii economici strategici – până la 12 salarii medii brute pe economie / 12 luni – poate fi implementată fără impact semnificativ asupra bugetului public, menținând echilibrul între protecția socială, sustenabilitatea fondului și disciplina bugetară”, se arată în nota de fundamentare.
Documentul guvernamental include și o estimare a impactului financiar asupra bugetului general consolidat, care ar putea ajunge la 301,86 milioane de lei în acest an și în medie pe o perioadă de cinci ani.
Cine poate fi declarat „operator economic de interes strategic”
Proiectul definește noțiunea de operator economic de interes strategic, pentru care se pot plăti sumele stabilite, respectiv „operatorul economic, indiferent de forma de proprietate, a cărui activitate este esențială pentru apărarea națională, securitatea economică, energetică, alimentară sau socială a statului, ori pentru funcționarea infrastructurilor critice și a capacităților industriale de apărare ale statului, stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului cu atribuții în domeniul de activitate, în baza criteriilor aprobate prin hotărâre a Guvernului, conform prevederilor art. 14 alin. (14) și (15) și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice, cu modificările și completările ulterioare”.
Stabilirea operatorilor economici de interes strategic se face având în vedere cel puțin una dintre următoarele condiții cadru generale:
- a) importanța activității desfășurate în cadrul infrastructurilor critice naționale și europene;
- b) rolul în asigurarea continuității lanțurilor de aprovizionare esențiale;
- c) relevanța pentru programele europene și naționale dedicate tranziției juste, rezilienței economice, industriei de apărare și securității industriale;
- d) impactul potențial asupra pieței muncii și asupra comunităților locale în caz de încetare a activității.
