Reacția Ambasadei Rusiei după convocarea ambasadorului la Ministerul Afacerilor Externe
Ambasada Federației Ruse la București a răspuns cu fermitate convocării ambasadorului Vladimir Lipaev la Ministerul Afacerilor Externe, contestând acuzațiile aduse de partea română. În comunicatul post întâlnire, reprezentanța rusă reiterează pozițiile Moscovei referitoare la conflictul din Ucraina, justificând atacurile asupra punctului de frontieră Orlivka, situat în apropierea României.
Contextul convocării ambasadorului
Convocarea lui Vladimir Lipaev a avut loc pe 3 septembrie, când autoritățile române au abordat implicarea Rusiei în incidentul cu drona de la aeroportul Leipzig/Halle, precum și atacurile asupra unor obiective civile din Ucraina. Ambasada Rusiei a reacționat prin respingerea protestelor României, afirmând că „orice obiective folosite de Ucraina pentru desfășurarea acțiunilor de luptă și pentru tranzitul militar, inclusiv cele mascate drept obiective civile, au fost și rămân ținte legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse”.
Atacul asupra punctului de frontieră Orlivka a avut loc în noaptea de 31 august spre 1 septembrie, avariind infrastructura și determinând suspendarea activității în zonă. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că acest atac a fost unul deliberat.
În același timp, sistemele radar românești au detectat ținte aeriene în apropierea frontierei, iar două aeronave F-18 spaniole, aflate în misiune NATO, au fost ridicate de la sol. Cetățenii din nord-estul județului Tulcea au primit mesaje RO-Alert ca măsură de precauție. Ministerul Apărării a confirmat ulterior că nu au fost identificate pătrunderi în spațiul aerian național.
Declarațiile ambasadorului rus și implicațiile acestora
Ambasadorul Rusiei, Vladimir Lipaev, l-a acuzat pe Volodimir Zelenski că s-ar fi transformat într-un „terorist internațional”, susținând că liderul de la Kiev ar căuta să extindă conflictul în Europa. Ambasada a adăugat că sprijinul militar și logistic oferit Ucrainei de către statele occidentale ar echivala cu o formă de „complicitate” la presupusele crime comise de Kiev.
Aceste afirmații reflectă o linie de argumentație constantă a Moscovei, care caută să prezinte asistența occidentală ca o implicare directă în conflict. În același timp, statele NATO subliniază că sprijină Ucraina în apărarea față de invazia rusă din februarie 2022.
În finalul comunicatului, Ambasada Rusiei a lansat o critică directă la adresa orientării externe a României, afirmând că amenințarea la adresa securității naționale nu provine din partea Rusiei, ci din politica „aripii agresive” a NATO și a instituțiilor europene.
Razboiul din Ucraina și impactul asupra României
Convocarea ambasadorului Lipaev a fost influențată și de incidentul de la aeroportul Leipzig/Halle, unde Germania a acuzat Rusia de o tentativă de atac cu dronă. Autoritățile germane investighează descoperirea unei drone cu explozibil în apropierea acestui nod logistic european, utilizat și pentru transporturi legate de NATO și Ucraina. România s-a alăturat acțiunilor mai multor state europene în reacția la aceste evenimente.
Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a subliniat că România nu va tolera acțiunile hibride atribuite Rusiei și că va colabora strâns cu aliații săi. Moscova, pe de altă parte, neagă orice implicare în incidentul din Germania și respinge constant acuzațiile occidentale privind operațiuni de sabotaj sau atacuri cibernetice pe teritoriul european.
Aceste evenimente subliniază tensiunile continue dintre Rusia și statele occidentale, cu implicații directe asupra securității și stabilității în regiune.
Urmărește newsrecorder.ro pentru știri politice din România explicate clar și la obiect.
