Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a publicat marți informații relevante despre metodele prin care Securitatea recruta informatori din rândul elevilor, adesea cu sprijinul profesorilor și fără cunoștința părinților.
Contextul recrutării informatorilor de către Securitate
În perioada premergătoare căderii regimului comunist, Securitatea manifesta o „paranoia instituțională generalizată”. Școala nu era văzută doar ca un loc de educație, ci și ca un potențial mediu de apariție a riscurilor politice.
Conform CNSAS, pe lângă procesul de îndoctrinare, se desfășura și o practică mai puțin cunoscută: recrutarea copiilor și adolescenților ca informatori. Acest lucru era realizat cu ajutorul cadrelor didactice, precum directorii sau dirigintii, și se făcea fără acordul părinților.
Detalii despre modul de operare al Securității
CNSAS subliniază că „Partidul împreună cu instrumentul său coercitiv și de represiune, Securitatea, a forțat copiii să își toarne colegii și profesorii, a sădit frica și neîncrederea în mințile lor, transformând școala într-un câmp al luptei ideologice absurde”.
Documentele publicate includ informații din ianuarie 1989, întocmite de Inspectoratul Județean Vrancea al Ministerului de Interne, care detaliază un plan de acțiune al Serviciului I „în problema «învățământ-tineret»” pentru întregul an. Obiectivul principal era „apărarea tineretului de influențele nocive ale cercurilor reacționare din străinătate”.
În județul Vrancea, rețeaua școlară era „asigurată cu 9 informatori, 270 de persoane de sprijin, dintre care 64 cadre didactice”, iar planul includea supravegherea elevilor și profesorilor considerați problematici, inclusiv cei cu legături suspecte cu cetățeni străini.
Supravegherea și verificările în mediul școlar
Supravegherea nu era limitată la activitățile din școli. Internatele erau verificate lunar pentru a identifica „stări de spirit negative”, iar taberele școlare erau subiecți ai unor verificări directe. Securitatea monitoriza elevii și profesorii care călătoreau în străinătate, asigurându-se că erau „pregătiți informativ la plecare”.
Un alt document, datat 30 octombrie 1989, detaliază un plan de recrutare în Focșani, vizând tineri din locuri frecventate de aceștia, precum cofetării sau discoteci. În particular, Securitatea intenționa să recruteze surse din rândul elevilor care activau în formații de teatru.
CNSAS precizează că metodele utilizate erau sistematice și aplicate în întreaga Românie Socialistă. „Mecanismul funcționa orb și absurd, având menirea de a proteja privilegii politice, indiferent de costurile morale”, a transmis CNSAS.
Ce înseamnă pentru români
Revelarea acestor practici ridică întrebări serioase privind integritatea sistemului educațional din perioada comunistă și impactul asupra generațiilor de elevi. Descoperirile subliniază o realitate istorică în care securitatea statului a prioritizat controlul și supravegherea tinerilor, afectând astfel percepția și încrederea în instituțiile educaționale. Această moștenire continuă să influențeze relațiile interumane și încrederea în autoritate în societatea românească de astăzi.
Urmărește newsrecorder.ro pentru cele mai importante știri ale zilei din România.
