Propunerea de modificare a definiției neutralității Elveției vine într-un context internațional marcat de războiul din Ucraina, care a reînnodat o dezbatere veche: până unde poate merge o țară neutră în condamnarea agresiunilor, impunerea de sancțiuni sau colaborarea cu alte state, conform Euronews.
Contextul inițiativei de redefinire a neutralității
Sondajele realizate înainte de vot indică o tendință de respingere a inițiativei. Ultimele două cercetări au arătat că peste 60% dintre alegători intenționează să voteze împotrivă. Totuși, rezultatul final va fi decis prin referendum.
Elveția are o tradiție de neutralitate militară, recunoscută internațional din 1815 și având rădăcini încă din 1516. Inițiativa, susținută de organizația Pro Switzerland, propune ca neutralitatea să fie definită în Constituție ca fiind „înarmată și perpetuă”. Dacă inițiativa va fi adoptată, Elveția ar avea restricții mult mai severe în relațiile cu alianțele militare, fără a putea stabili legături mai strânse cu NATO decât în cazul unui atac.
Implicările noii definiții asupra sancțiunilor
Propunerea aduce și o limitare semnificativă referitor la sancțiuni, stipulând că Elveția nu va putea impune sancțiuni decât dacă acestea sunt cerute de Organizația Națiunilor Unite. Această schimbare ar influența una dintre cele mai importante controverse generate de războiul din Ucraina.
Guvernul elvețian a adoptat sancțiuni economice în conformitate cu măsurile adoptate de Uniunea Europeană împotriva Rusiei, ceea ce a generat critici din partea susținătorilor unei interpretări stricte a neutralității. Rusia a acuzat Elveția că și-a abandonat neutralitatea, salutând inițiativa de redefinire. Unele voci din opoziție au caracterizat propunerea ca fiind favorabilă poziției Moscovei.
Poziția guvernului și a partidelor politice
Atât guvernul, cât și Parlamentul elvețian au respins inițiativa. Autoritățile avertizează că o definiție rigidă a neutralității ar diminua capacitatea țării de a reacționa la instabilitățile internaționale crescânde. Ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis, a subliniat că neutralitatea nu trebuie confundată cu indiferența, subliniind că Elveția nu ar trebui să ignore încălcările normelor internaționale.
Majoritatea partidelor politice importante s-au pronunțat împotriva inițiativei, cu excepția partidului de dreapta populist SVP, care a sprijinit propunerea de la început. Susținătorii inițiativei argumentează că Elveția s-a îndepărtat de poziția sa tradițională prin impunerea sancțiunilor împotriva Rusiei și prin apropierea de pozițiile occidentale. Samuel Sommaruga, unul dintre promotorii inițiativei, a afirmat că respingerea acesteia ar putea fi interpretată ca o abandonare a neutralității. Această inițiativă este urmărită cu mare atenție, dat fiind că neutralitatea este o componentă esențială a identității politice elvețiene.
Urmărește newsrecorder.ro pentru știri politice din România explicate clar și la obiect.
