Propuneri de reformă pentru legislația partidelor politice în România
Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), a prezentat vineri un nou proiect de lege destinat reglementării înființării și funcționării partidelor politice. Această inițiativă a fost elaborată având în vedere deciziile Curții Constituționale, dar și legislația altor state membre ale Uniunii Europene.
Modificări esențiale în condițiile de înființare a partidelor
Una dintre cele mai semnificative schimbări propuse se referă la numărul minim de fondatori necesar pentru constituirea unui partid. În prezent, legea permite formarea unui partid politic cu doar trei membri, după ce pragul anterior de 25.000 de membri a fost declarat neconstituțional. AEP consideră că acest număr este insuficient și sugerează o creștere a acestuia la 100 de persoane.
„Propunerea pe care o face Autoritatea Electorală Permanentă este ca un partid politic să se înființeze cu minim 100 de membri cetățeni români, având exercițiu drepturilor electorale, cu cerința reprezentării ambelor sexe”, a afirmat Țuțuianu. Comparativ, alte țări europene impun praguri mai mari: Croația 100, Grecia 200, iar Letonia, Slovenia, Bulgaria și Estonia câte 500, în timp ce Lituania are un prag de 2.000 de membri.
Țuțuianu s-a arătat conștient de posibilele controverse generate de această propunere, menționând că unele voci vor susține menținerea pragului actual. El a subliniat că, în practică, multe partide sunt constituite de membri ai aceleași familii.
Transferul responsabilității de înregistrare a partidelor la AEP
Un alt aspect important al proiectului se referă la instituția care va gestiona înregistrarea formațiunilor politice. În prezent, această responsabilitate revine instanțelor de judecată, dar AEP propune ca acest proces să fie administrat de Autoritate. „Considerăm că partidele politice ar trebui înregistrate la autoritatea electorală permanentă”, a declarat Țuțuianu.
Solicitările de înregistrare ar urma să fie repartizate aleatoriu unor completuri, similar procedurilor de la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor. Totodată, deciziile AEP vor putea fi contestate la Curtea de Apel București, asigurând astfel un control judiciar asupra actelor de înregistrare.
Definirea juridică a partidelor și protecția denumirilor
Proiectul propune, de asemenea, o modificare a statutului juridic al partidelor, trecând de la persoane juridice de drept public la persoane juridice de drept privat și de utilitate publică. Țuțuianu consideră că această schimbare are implicații importante asupra regimului actelor emise de partide și asupra competenței instanțelor.
În plus, AEP va introduce reguli stricte privind denumirile și semnele electorale ale formațiunilor. Astfel, denumirea trebuie să fie disponibilă și distinctivă, iar termenii care ar putea provoca confuzie cu instituțiile statului vor fi interziși.
Reguli interne și excluderea membrilor
Modificările propuse includ și reguli mai clare pentru structurile interne ale partidelor. Adunările generale vor putea avea loc atât fizic, cât și online, iar membrii organelor de conducere vor fi aleși pe mandate de maximum patru ani. Excluderea unui membru va necesita respectarea unor proceduri disciplinare stricte, inclusiv informarea prealabilă a acestuia.
Posibilitatea înființării fundațiilor politice
Proiectul introduce și opțiunea ca partidele să înființeze o fundație politică, care să se ocupe de activități precum cercetarea și educația civică. Fundațiile vor avea patrimoniu propriu și vor putea beneficia de subvenții din partea statului.
Termene pentru adaptarea la noua legislație
Noua lege va intra în vigoare la trei luni după publicarea în Monitorul Oficial. Partidele existente vor avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele constitutive conform cerințelor actualizate. AEP va publica proiectul pentru observații și propuneri din partea partidelor parlamentare.
Urmărește newsrecorder.ro pentru știri politice din România explicate clar și la obiect.
