Protestul a fost un test important pentru a verifica în ce măsură publicul iranian putea fi influențat de Prințul Moștenitor Reza Pahlavi. Acesta este fiul ultimului șah al Iranului, care a fost nevoit să părăsească țara înainte de Revoluția Islamică din 1979, conform informațiilor furnizate de AP.
Demonstrațiile au fost marcate de scandări în sprijinul șahului, lucru care în trecut ar fi putut duce la o condamnare la moarte, dar care acum reflectă furia ce stă la baza protestelor izbucnite din cauza stării precare a economiei iraniene.
Pahlavi a convocat proteste joi și vineri. Cartierele din Teheran au răspuns apelului, iar martorii au declarat că au avut loc scandări intense. Printre acestea s-au numărat „Moarte dictatorului!”, în referire la liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, și „Moarte Republicii Islamice!”.
Unii protestatari l-au invocat pe monarh, strigând: „Aceasta este ultima bătălie! Pahlavi se va întoarce!”. Mii de persoane au fost observate pe străzi.
Într-un mesaj adresat protestatarilor, Prințul Reza Pahlavi, aflat în exil, și-a exprimat recunoștința joi către președintele Trump pentru reafirmarea angajamentului de a trasa regimul iranian la răspundere, în condițiile în care milioane de iranieni își cer libertatea, iar guvernul a întrerupt toate liniile de comunicare.
„Milioane de iranieni și-au cerut libertatea în această seară. Ca răspuns, regimul din Iran a întrerupt toate liniile de comunicații. A închis internetul. A întrerupt liniile telefonice fixe. Ar putea chiar încerca să bruieze semnalele satelitului. Doresc să-i mulțumesc liderului lumii libere, președintele Trump, pentru că și-a reiterat promisiunea de a trasa regimul la răspundere. Este timpul ca și alții, inclusiv liderii europeni, să-i urmeze exemplul, să rupă tăcerea și să acționeze mai decisiv în sprijinul poporului iranian,” a scris Pahlavi pe rețeaua X.
„Îi îndemn să folosească toate resursele tehnice, financiare și diplomatice disponibile pentru a restabili comunicarea cu poporul iranian, astfel încât vocea și voința lor să poată fi auzite și văzute. Nu permiteți ca vocile compatrioților mei curajoși să fie reduse la tăcere,” a adăugat el.
O înregistrare video realizată de BBC Verify și BBC Persian arată un protestatar în orașul Khorramabad, din provincia Lorestan, ridicând steagul Leului și Soarelui al Iranului într-o piață importantă, în vreme ce protestatarii aplaudau.
Protestatarii au fost auziți scandând „Trăiască regele” în persană, un omagiu adus monarhiei Pahlavi de dinainte de 1979. Steagul cu emblemele Leului și Soarelui a fost steagul oficial al Iranului înainte de Revoluția Islamică din 1979, fiind ulterior înlocuit de steagul actual, care include o serie de referințe islamice.
Steagul cu leu și soare rămâne un simbol puternic printre oponenții Republicii Islamice și este popular printre mulți disidenți pro-monarhie.
Manifestanții au strigat în sprijinul șahului în anumite demonstrații, dar nu este clar dacă aceasta este o susținere directă pentru Pahlavi sau o dorință de a reveni la o perioadă anterioară Revoluției Islamice din 1979.
Prințul a câștigat o vizibilitate tot mai mare. Reza Pahlavi, născut pe 31 octombrie 1960, este fiul cel mare al ultimului șah al Iranului, Mohammad Reza Pahlavi, care a fost înlăturat de la putere în Revoluția Islamică din 1979. De atunci, el trăiește în exil în SUA, conform BBC.
Timp de decenii, a fost o figură proeminentă printre monarhiști, fiind văzut de susținători ca un simbol al opoziției împotriva regimului clerical. Totuși, criticii îl leagă de regimurile autoritare și de înlăturarea prim-ministrului Mohammad Mossadeq din 1953.
Pahlavi a declarat că nu dorește o restaurare automată a monarhiei, solicitând în schimb un referendum cu privire la viitorul sistemului politic al Iranului. Pe fondul nemulțumirilor tot mai mari cauzate de dificultățile economice, el a câștigat mai multă vizibilitate și a îndemnat recent la proteste și greve la nivel național în perioada 8-9 ianuarie.
Protestele din Iran au izbucnit la sfârșitul lunii decembrie, inițial ca reacție la prăbușirea monedei naționale și la creșterea costului vieții. Acestea s-au extins rapid în peste 300 de locații din întreaga țară, reflectând nemulțumiri economice și critici mai ample la adresa regimului clerical. Autoritățile de securitate au reacționat prin reprimați dure, inclusiv utilizarea gazelor lacrimogene și a muniției, ceea ce a dus la cel puțin 36 de morți și peste 2.000 de arestări, conform grupurilor pentru drepturile omului.
