Probabilitatea unui atac iminent al Statelor Unite asupra Iranului a crescut, având în vedere că mai multe ambasade și consulate au sfătuit cetățenii să părăsească Iranul și Israelul. China, o putere majoră globală, a recomandat cetățenilor săi din Iran să plece „cât mai curând posibil”, conform agenției Xinhua.
Motivul acestei recomandări este „o creştere semnificativă a riscurilor externe de securitate”.
„În lumina situației actuale de securitate din Iran, Ministerul chinez al Afacerilor Externe și ambasadele și consulatele chineze din Iran reamintesc cetățenilor lor să evite orice călătorie în această țară”, se menționează în comunicat.
Pe 19 februarie, Donald Trump a anunțat că va stabili un termen de zece zile pentru a decide dacă SUA vor ataca Iranul.
Șeful diplomației americane, Marco Rubio, a ordonat oficialilor americani să nu facă comentarii care „ar putea afecta negocierile cu Iranul.” Această poziție a fost adoptată după ce declarațiile ambasadorului SUA în Israel, Mike Huckabee, au generat îngrijorare la Casa Albă.
„Având în vedere tensiunile crescânde din regiune, șefii de misiune și ambasadele din posturile de destinație trebuie să evite declarațiile publice, interviurile sau activitățile pe rețelele de socializare care ar putea inflama publicul regional, să prejudicieze chestiuni politice sensibile sau să complice relațiile SUA. Este esențială disciplina în comunicarea publică, mai ales în acest moment”, se arată în mesajul transmis de Rubio.
Directiva lui Rubio a fost interpretată ca o mustrare adresată ambasadorului SUA în Israel, Mike Huckabee, conform The Guardian. Aceasta a fost emisă după ce Huckabee a declarat într-un podcast că „Israelul are un drept biblic asupra unei mari părți din teritoriul Orientului Mijlociu.”
Directiva a fost dată după ce oficialii de la Casa Albă s-au arătat îngrijorați de comentariile lui Huckabee, temându-se că acestea ar putea întări poziția Iranului înaintea negocierilor de ultimă oră din această săptămână, cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, pentru un acord nuclear menționat ca o măsură de prevenire a unui conflict militar.
„Președintele începe să se enerveze pe Huckabee pentru că se amestecă în negocierile sale. Și nu a uitat că fiica sa a refuzat să-l susțină în ultima campanie electorală”, a declarat o sursă familiarizată cu problema, citată de The Guardian.
„Mi-ar plăcea să nu folosesc armata, dar uneori este necesar. Nu am luat o decizie finală. Nu suntem mulțumiți de modul în care negociază. Nu pot avea arme nucleare. (…) Vom avea câteva discuții suplimentare astăzi. (…) Ar fi ideal dacă ar negocia cu adevărat, cu bună conștiință și bună credință. Până acum nu au ajuns la acest punct”, a spus Trump.
Întrebat despre posibilele consecințe ale unui atac american asupra Iranului, Trump a răspuns: „Cred că se poate spune că există întotdeauna un risc”.
Ambasada României în Israel a reacționat, menționând: „Vă informăm că ministrul Afacerilor Externe a aprobat repatrierea voluntară a personalului neesențial și a membrilor de familie din cadrul Ambasadei României la Tel Aviv, Consulatului General al României la Haifa și Oficiului de Reprezentare al României la Ramallah.”
Marea Britanie a decis să retragă tot personalul din ambasada de la Teheran.
Departamentul de Stat al SUA a autorizat plecarea personalului neesențial și a familiilor acestora din misiunea sa diplomatică din Israel, din motive de securitate. Este important de menționat că americanii au desfășurat două portavioane în zonă, având cea mai mare mobilizare de forțe din ultimele două decenii.
Viceprimarul orașului israelian Beersheva a anunțat deschiderea tuturor adăposturilor din oraș.
Această situație apare la o zi după cea de-a treia rundă de negocieri de la Geneva, mediată de Oman, între Iran și Statele Unite ale Americii, referitoare la programul nuclear iranian.
Cătălin Lența, jurnalist Euronews, a citat un ordin municipal al adjunctului primarului din Beersheva: „E un ordin să deschideți toate adăposturile din oraș, e o directivă municipală”. Această deschidere a adăposturilor indică faptul că sunt pregătite pentru a oferi refugiu în caz de conflict, în completarea camerelor de siguranță din multe locuințe din Israel, utilizate în timpul atacurilor cu rachete din partea Hamas.
Informațiile sunt alarmante. În Israel funcționează două spitale subterane care au fost activate și anul trecut, în timpul atacului american asupra Iranului. Acestea sunt acum din nou funcționale și aprovizionate.
Unul dintre cele două portavioane americane, cel mai mare din lume, Gerald Ford, se află în apropierea portului Haifa. Acesta nu este departe de Iran, având capacitatea de a lansa rachete și avioane de luptă care pot ajunge rapid în spațiul aerian iranian, în condițiile în care în zonă au sosit sute de avioane de alimentare și de transport.
În ultimele zile, s-a observat o aglomerare semnificativă pe aeroporturile din Israel și Sofia, Bulgaria, unde au aterizat avioane-cisternă, permițând avioanelor de luptă să se alimenteze în zbor.
În prezent, SUA au desfășurat în zonă 50.000 de militari, 200 de avioane și două portavioane, marcând cea mai mare mobilizare de forțe de după 2003.
Ambasadorul american în Israel a declarat: ‘plecați astăzi’. A transmis că personalul neesențial ar trebui să părăsească Israelul. China își îndeamnă cetățenii să fie vigilenți și să ia măsuri de precauție. Alte țări, precum Canada, Marea Britanie, Australia, Finlanda, Serbia, Polonia, Suedia, India, Cipru, Singapore, Germania și Brazilia, inclusiv România, își îndemnă cetățenii să evite călătoriile în zonă.
Ce ar putea face Iranul în cazul unui atac? Anul trecut, a avut loc un război de 12 zile, în care a fost folosită cea mai mare bombă existentă, cu care americanii au lovit intrările în instalațiile nucleare subterane iraniene. Deși s-a declarat că aceste intrări au fost distruse, SUA acuză din nou Iranul de îmbogățirea uraniului până la o cotă critică, care ar putea duce la fabricarea de arme nucleare. Îmbogățirea uraniului poate avea scopuri pașnice, cum ar fi producția de energie și cercetare, dar și scopuri militare. Cota critică pentru uz militar este de 60% concentrație de un anumit izotop de uraniu.
Există motive să ne îndoim de acuzațiile americane, având în vedere că SUA au mai inițiat un război în zonă pe baza unor informații false legate de armele de distrugere în masă. Acum, Agenția pentru Energie Atomică este implicată în discuții, dar rezultatul a fost o mobilizare militară și tensiuni crescânde.
Au fost adunate dovezi că Iranul îmbunătățește uraniul. Nu se știe dacă acest proces este destinat scopurilor civile sau militare, dar temerile persistă că Iranul ar putea dezvolta arme nucleare, similar cu Coreea de Nord, care, deși sărăcită, a acumulat suficiente ogive nucleare și rachete intercontinentale pentru a genera îngrijorare.
Ce ar putea face Iranul în acest scenariu? Cu câțiva ani în urmă, a fost supus unui atac cibernetic asupra centrifugelor utilizate pentru separarea uraniului. Chiar și fără conexiune la internet, virusul a reușit să perturbe sistemul. Iranul ar putea răspunde prin utilizarea armamentului convențional, inclusiv rachete cu rază medie de acțiune. Este important de menționat că, în Europa, există sisteme de apărare antirachetă, precum cele de la Deveselu, menite să contracareze rachetele iraniene.
