Dispută în Uniunea Europeană privind bugetul: România se opune reducerilor propuse de șase state
Europarlamentarul Siegfried Mureșan a declarat, în cadrul unei conferințe de presă la Strasbourg, că Germania, Austria, Olanda, Suedia, Finlanda și Danemarca greșesc prin solicitările lor de reducere a dimensiunii viitorului cadru financiar european.
Contextul actual al bugetului Uniunii Europene
Cele șase state menționate sunt cunoscute ca fiind contributori neți la bugetul Uniunii Europene. Mureșan a subliniat că o astfel de abordare ar putea slăbi Uniunea, mai ales într-un moment în care Bruxelles-ul trebuie să aloce fonduri suplimentare pentru apărare, competitivitate, agricultură și investiții.
„Cred că tăierile la bugetul Uniunii Europene pe care ele le propun nu vor rezolva problemele de securitate, de competitivitate pe care le avem. Cred că vor fragiliza Europa”, a afirmat Mureșan.
Impactul asupra României și prioritățile financiare
Pentru România, această dispută este crucială, având în vedere importanța fondurilor destinate politicii de coeziune și agriculturii. Aceste domenii sunt esențiale pentru finanțarea europeană pe care țara o primește.
Mureșan a avertizat că Parlamentul European nu va accepta un compromis care să lase fondurile pentru fermieri sau pentru politica de coeziune insuficiente. „Parlamentul European nu va vota un buget în care fondurile pentru fermieri, în care fondurile pentru politica de coeziune să fie insuficiente”, a adăugat el.
Întrebat de Mediafax dacă Parlamentul European ar putea respinge viitorul buget în cazul reducerii acestor fonduri, Mureșan a răspuns: „Categoric, da.”
Argumentele europarlamentarului și miza discuțiilor
Mureșan a criticat în mod special poziția Germaniei, evidențiind că bugetul federal al acestei țări a crescut cu 55,8% în ultimii șapte ani. El a subliniat că o creștere a contribuției Germaniei la bugetul european nu trebuie percepută automat ca o povară suplimentară, având în vedere și creșterea economiei germane.
„Dacă contribuția lor la bugetul Uniunii Europene ar crește cu 55%, ar părea că este o creștere în termeni absoluți. Dar, în termeni reali, raportat la bugetul lor național, raportat la dimensiunea economiei, nu este o povară mai mare”, a explicat Mureșan.
El a propus ca Uniunea Europeană să caute noi surse proprii de venit, în locul reducerilor. Printre opțiunile discutate în Parlamentul European se numără taxarea marilor companii digitale.
Mureșan a pus problema în termeni clari: fie se reduc fondurile pentru fermieri, infrastructură și apărare, fie Uniunea obține venituri suplimentare de la companiile globale care beneficiază de accesul pe piața europeană.
Dilema veniturilor și cheltuielilor în Uniunea Europeană
Conflictul în privința cheltuielilor este amplificat de lipsa unui acord privind veniturile. Majoritatea statelor membre nu doresc să-și majoreze contribuțiile directe la bugetul UE. De asemenea, nu există consens pentru introducerea noilor „resurse proprii” propuse de Comisia Europeană.
Bruxelles-ul a sugerat mai multe surse noi de finanțare, inclusiv venituri din certificatele de emisii de carbon și taxe pe deșeurile electronice. Cu toate acestea, unele guverne sunt reticente, temându-se că aceste taxe ar putea reduce veniturile bugetelor naționale.
În acest context, tăierile devin o opțiune din ce în ce mai greu de evitat.
Poziția Parlamentului European și căutarea unui compromis
Parlamentul European pledează pentru un buget mai mare, nu mai mic, pentru a putea finanța atât noile priorități, cât și politicile tradiționale. Eurodeputații cer protejarea agriculturii și coeziunii și resping ideea ca apărarea și competitivitatea să fie finanțate prin reduceri în aceste domenii.
- Comisia propune un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro.
- Mai multe state cer reduceri semnificative.
- Parlamentul European vrea, în schimb, o anvelopă mai mare.
Un acord final va necesita atât unanimitatea statelor membre, cât și aprobarea Parlamentului European.
Negocieri în curs de desfășurare
Președintele Consiliului European, António Costa, desfășoară un tur al capitalelor europene pentru a identifica liniile roșii ale celor 27 de state înainte de negocierile decisive. O vizită recentă a avut loc în orașe precum Roma, Paris, Viena și Bruxelles.
Un nou „negotiating box” ar urma să fie prezentat înainte de reuniunea liderilor europeni din octombrie, cu scopul de a găsi un acord asupra bugetului până la sfârșitul anului, înainte de un calendar electoral aglomerat în 2027.
Urmărește newsrecorder.ro pentru cele mai importante știri ale zilei din România.
