Conform agenției DPA, se estimează că această creștere fiscală va genera venituri suplimentare de aproximativ 1.187 de miliarde de ruble, echivalentul a circa 15 miliarde de dolari, doar în acest an.
Decizia de majorare a TVA vine într-un context economic complicat, marcat de sancțiuni internaționale, inflație crescută și presiuni bugetare tot mai mari, care afectează direct gospodăriile și consumatorii din Rusia.
Deși majorarea TVA în Rusia a fost aprobată anul trecut, aceasta a stârnit numeroase critici din partea mediului de afaceri și a populației. Creșterea taxei pe valoare adăugată se adaugă scumpirilor deja existente, diminuând astfel puterea de cumpărare a cetățenilor și sporind costurile pentru companii, în special pentru micile afaceri.
Comercianții din marile orașe, precum Moscova și Sankt Petersburg, avertizează că majorarea prețurilor ar putea conduce la o scădere semnificativă a vânzărilor, având efecte negative asupra consumului intern.
Președintele Vladimir Putin a afirmat luna trecută că majorarea TVA în Rusia este esențială pentru menținerea echilibrului bugetar. „Este imperativ să ne asigurăm că bugetul funcționează eficient, iar veniturile sunt consolidate”, a declarat liderul de la Kremlin.
Acesta a promis că, pe termen lung, guvernul va căuta să reducă povara fiscală asupra cetățenilor, fără a oferi însă un calendar precis sau detalii concrete.
În plus, Putin a solicitat companiilor să își plătească taxele la timp, subliniind că majorarea TVA nu trebuie să contribuie la extinderea economiei subterane, o problemă din ce în ce mai accentuată în ultimii ani.
Criticii acestui demers susțin că majorarea TVA în Rusia riscă să reducă și mai mult consumul și să afecteze competitivitatea economică a țării. Comparativ, media TVA în Uniunea Europeană este de aproximativ 21%, conform Eurostat, iar depășirea acestui nivel ar putea accentua dezechilibrele comerciale.
Susținătorii măsurii, pe de altă parte, afirmă că aceasta este temporară și necesară, argumentând că fondurile colectate vor fi direcționate către sectoare esențiale precum sănătatea și educația, deși lipsa transparenței ridică semne de întrebare.
