România se află în fața necesității de a dezvolta un nou motor de creștere economică. Pe fondul apropierii finalului Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a încheierii actualului ciclu de finanțare europeană, autoritățile subliniază importanța adoptării unor soluții inovatoare și a mobilizării unor noi surse de finanțare pentru proiectele strategice, a declarat ministrul de resort miercuri.
Operaționalizarea Comitetului Interministerial pentru Proiecte PPP
Ministrul a anunțat că a fost activat Comitetul Interministerial privind Proiectele în Parteneriat Public-Privat (CI3P). Acesta reunește sub coordonarea Ministerului Finanțelor nouă ministere și Secretariatul General al Guvernului, având ca scop crearea unei abordări unitare în selecția, pregătirea și monitorizarea proiectelor de tip PPP.
„Parteneriatul public-privat este o temă prioritară pe care o susțin încă din 2024. România trebuie să își pregătească din timp următoarea etapă a investițiilor publice și să folosească eficient acest instrument, deja utilizat cu succes în alte state europene”, a declarat Alexandru Nazare.
Finanțare de 25 de milioane de euro pentru proiecte PPP
Conform ministrului, CI3P va fi completat de un instrument nou, „Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor și asistență tehnică pentru PPP”, care va dispune de o alocare de până la 25 de milioane de euro.
CI3P va avea rolul de a identifica proiectele strategice ce pot fi dezvoltate prin PPP, asigurând coerența legislației, facilitând colaborarea între instituții și promovând mecanisme moderne de finanțare și cofinanțare. De asemenea, acesta va construi un portofoliu național de investiții pregătite pentru atragerea capitalului privat și va menține dialogul cu Comisia Europeană și instituțiile financiare internaționale.
Principiile parteneriatelor public-private
Ministrul a clarificat că PPP nu înseamnă obținerea de fonduri gratuite sau transferul opac al obligațiilor viitoare. Proiectele vor fi selectate doar dacă dovedesc eficiență economică față de achizițiile publice tradiționale, suportabilitate bugetară și o distribuire reală a riscurilor către partenerul cel mai capabil să le gestioneze. Acest mecanism va asigura, de asemenea, accesul la expertiză, tehnologie și inovație.
Scopul: atragerea de investiții private
Alexandru Nazare a citat exemplele Greciei, Croației, Poloniei și Turciei, țări care au folosit parteneriatele public-private pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, spitalelor, școlilor, energiei și proiectelor de mediu.
„Datele europene arată că, în ultimele trei decenii, au fost mobilizate investiții de sute de miliarde de euro. Obiectivul este ca, în următorii cinci ani, România să dezvolte un portofoliu consistent de proiecte PPP, capabil să atragă anual miliarde de euro din investiții private. Aceste proiecte pot compensa parțial scăderea fluxurilor de investiții asociate finalizării PNRR și pot susține activitatea economică”, a adăugat ministrul.
Ce reprezintă PNRR pentru România
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este principalul mecanism prin care România accesează fonduri europene pentru investiții și reforme, în cadrul inițiativei Uniunii Europene post-pandemie.
România beneficiază de aproximativ 28,5 miliarde de euro, sub formă de granturi și împrumuturi, destinate proiectelor din domenii precum infrastructura de transport, sănătate, educație, energie și digitalizare.
Fondurile din PNRR sunt condiționate de realizarea unor jaloane și ținte stabilite cu Comisia Europeană. Plățile sunt efectuate în tranșe, în funcție de îndeplinirea acestor obiective. Perioada de implementare a proiectelor finanțate prin PNRR se finalizează în 2026, iar autoritățile caută deja soluții pentru menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice și după încheierea programului.
Urmărește newsrecorder.ro pentru cele mai importante știri ale zilei din România.
