Summitul Transformarea Educației 2024: Provocări și soluții pentru viitorul educației
Lideri politici și experți din diverse colțuri ale lumii s-au întâlnit recent la Summitul Transformarea Educației (TES+4) pentru a discuta despre modalități de a preveni aprofundarea crizei educației globale.
Declinul ajutoarelor pentru educație
La patru ani de la inițierea Summitului Transformarea Educației de către secretarul general al ONU, UNESCO a subliniat că investițiile în educație continuă să diminueze, în ciuda importanței sale în dezvoltarea economică și socială.
Conform unui raport recent al UNESCO Global Education Monitoring, ajutoarele internaționale pentru educație au scăzut cu 8% în 2024 comparativ cu anul anterior. Această reducere este și mai pronunțată în domeniul educației de bază, care include învățământul preșcolar, primar și gimnazial inferior, unde finanțarea a scăzut cu 15%.
Estimările sugerează că, până în 2027, finanțarea globală pentru educație ar putea fi cu până la 30% mai mică decât în 2023. Țările cu venituri mici și medii inferioare au pierdut deja peste 21% din fondurile pe care le primeau în 2023, iar în state precum Afganistan, Liberia, Mali și Niger, reducerea depășește 40%.
Raportul indică, de asemenea, faptul că educația are o pondere din ce în ce mai scăzută în bugetele de asistență pentru dezvoltare. În 2024, doar 7,5% din această finanțare a fost alocată educației, marcând cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii.
UNESCO a evidențiat discrepanța dintre investițiile în educație și cele militare, menționând că în 2025, cheltuielile mondiale pentru apărare au echivalat, în doar 37 de ore, cu întregul ajutor internațional destinat educației pe parcursul unui an.
Povara datoriilor asupra sistemelor educaționale
Pe lângă scăderea ajutoarelor externe, multe state se confruntă și cu o creștere a datoriilor publice.
Conform analizei „Debt and Education” prezentate la summit, 113 țări, în care locuiesc aproximativ 6,1 miliarde de oameni, cheltuiesc mai mult pentru plata datoriilor decât pentru educație.
În statele cu venituri reduse, plățile pentru datorii sunt de aproape patru ori mai mari decât bugetele alocate educației. În alte 18 țări extrem de îndatorate, aceste cheltuieli depășesc de cel puțin cinci ori sumele destinate sistemului educațional.
UNESCO avertizează că educația este adesea prima victimă a ajustărilor bugetare, fiind o componentă semnificativă a cheltuielilor publice, care implică costuri recurente, cum ar fi salariile profesorilor. Reducerea investițiilor în educație este considerată o măsură contraproductivă, având în vedere că educația contribuie pe termen lung la creșterea economică și la dezvoltarea societății.
Organizația estimează un deficit anual de aproximativ 97 de miliarde de dolari în finanțarea educației pentru țările cu venituri mici și medii inferioare, un decalaj care continuă să crească.
Propuneri de conversie a datoriilor în investiții educaționale
Pentru a sprijini guvernele afectate, UNESCO a lansat un ghid tehnic privind mecanismele de conversie a datoriilor în investiții pentru educație.
Acest sistem permite transformarea unei părți din datoria externă a unei țări în fonduri destinate proiectelor educaționale. Documentul oferă recomandări pentru statele debitoare și creditorii implicați.
Printre exemplele concrete se numără un acord din 2023 între Coasta de Fildeș și Franța, care a dus la construcția a peste 30 de școli pentru comunități defavorizate, beneficiind aproximativ 30.000 de elevi. De asemenea, Egiptul a utilizat un acord de conversie a unei datorii de 29 de milioane de euro către Germania pentru dezvoltarea programelor de alimentație școlară. Între 2006 și 2017, un program implementat de Spania și Peru a transformat datorii de 20 de milioane de dolari în 50 de proiecte educaționale, impactând aproximativ 174.000 de elevi și profesori.
Pregătirea viitorului educației după 2030
Summitul Transformarea Educației +4 este o etapă esențială în conturarea agendei globale pentru educație după 2030 și în accelerarea progresului către Obiectivul de Dezvoltare Durabilă, care vizează accesul la o educație inclusivă și de calitate.
La eveniment au participat președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, secretarul general adjunct al ONU, Amina J. Mohammed, peste 30 de miniștri ai educației, reprezentanți ai băncilor de dezvoltare, mediului academic și sectorului privat, precum și lideri ai tinerilor.
Printre subiectele discutate s-au numărat impactul inteligenței artificiale asupra educației, modalitățile prin care tehnologiile noi pot îmbunătăți procesul de învățare, dar fără a diminua rolul profesorilor, precum și efectele schimbărilor climatice și crizelor globale asupra sistemelor educaționale.
Urmărește newsrecorder.ro pentru cele mai importante știri ale zilei din România.
