Summitul NATO va reuni liderii celor 32 de state membre, inclusiv pe președintele Statelor Unite, Donald Trump. Reuniunea se va desfășura la Ankara, Turcia, pe 7 și 8 iulie și va avea ca temă principală transformarea angajamentelor aliaților în investiții și capabilități militare concrete.
Contextul întâlnirii și prioritățile României
Pe agenda României se află mai multe subiecte importante, printre care modernizarea sistemelor de supraveghere maritimă, extinderea misiunii de deminare împreună cu Turcia și Bulgaria, întârzierile în livrarea echipamentelor militare din Statele Unite și continuarea sprijinului financiar pentru Ucraina și Republica Moldova.
Incidentul de la Constanța și problemele legate de drone
Unul dintre subiectele importante pentru delegația României este reprezentat de incidentele cu drone care au avut loc în apropierea sau pe teritoriul național. Bucureștiul dorește să sublinieze aceste incidente, inclusiv cazurile în care fragmente de drone au fost găsite aproape de frontiera cu Ucraina, pentru a evidenția vulnerabilitățile în detectarea și interceptarea aparatelor zburătoare la altitudini mici.
„România trebuie să atragă atenția în mod foarte clar asupra dronelor. Nu mai vorbim despre un risc teoretic, ci despre incidente care au ajuns pe teritoriul nostru”, au declarat surse MEDIAFAX.
Proiectele de apărare antidrone și soluții temporare
România poartă discuții cu mai mulți aliați pentru identificarea unor soluții temporare de apărare împotriva dronelor, având în vedere că proiectele majore antidrone ar putea deveni operaționale abia în perioada 2029-2030. Din acest motiv, Bucureștiul caută capabilități care să poată fi desfășurate rapid pe flancul estic al NATO.
Printre opțiunile discutate se află dislocarea unor sisteme radar din Slovacia pentru detectarea dronelor care se apropie de România, iar Spania s-a arătat dispusă să trimită elicoptere pentru misiuni de interceptare a dronelor.
Sursele menționează că promisiunea Spaniei este „foarte bună”, dar detaliile operaționale și calendarul dislocării trebuie stabilite.
Consolidarea supravegherii maritime și misiuni de deminare
Pe lista de priorități a României se află și îmbunătățirea supravegherii maritime. Bucureștiul va solicita sprijin pentru achiziționarea și integrarea unor senzori care să permită detectarea rapidă a dronelor maritime și a altor amenințări la adresa porturilor și infrastructurii energetice.
În același timp, autoritățile române lucrează la actualizarea Sistemului Complex de Observare, Supraveghere și Control al Traficului la Marea Neagră – SCOMAR, cu scopul de a îmbunătăți imaginea operațională asupra activității maritime.
România își propune și extinderea mandatului grupului naval creat împreună cu Turcia și Bulgaria pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră, având ca obiectiv protejarea infrastructurii critice din regiune.
Accesul la proiectele de apărare din Uniunea Europeană
Un alt subiect important de discuție la summit va fi accesul companiilor americane și turce la proiectele europene din domeniul apărării. Statele membre ale NATO caută o soluție care să permită partenerilor din afara Uniunii Europene să participe, fără ca fondurile europene să fie direcționate exclusiv către producători din UE.
Acest aspect este relevant pentru România, care are parteneriate strategice cu Statele Unite și Turcia, dar trebuie să respecte regulile de finanțare ale Uniunii Europene.
Întârzierile livrărilor de echipamente militare și programul F-35
La summit, România va ridica problema întârzierilor în livrarea echipamentelor militare comandate din Statele Unite. Sursele indică nemulțumiri din partea mai multor state europene cu privire la faptul că livrările nu respectă termenele stabilite, afectând astfel planificarea militară.
Un exemplu este programul F-35, care este un simbol al dependenței de industria americană. Calendarul inițial preconiza livrările în jurul anului 2030, dar sursele MEDIAFAX susțin că nu există certitudini legate de respectarea acestor termene. „F-35 este și un sistem foarte greu și costisitor de întreținut”, au declarat sursele.
Sprijin financiar continuu pentru Ucraina
O altă discuție importantă la Ankara va fi legată de sprijinul financiar pe care România intenționează să-l ofere Ucrainei. Bucureștiul analizează posibilitatea de a anunța o contribuție de aproximativ 50 de milioane de euro, similară cu cea din anul precedent. Aceasta va include sprijin pentru achizițiile de apărare, atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova, având în vedere că securitatea acestor state este strâns legată de securitatea României și a flancului estic al NATO.
Urmărește newsrecorder.ro pentru cele mai importante știri ale zilei din România.
