Președintele Donald Trump a declarat joi că se estimează că „probabil în următoarele 10 zile” se va afla dacă SUA vor ajunge la un acord cu Iranul sau vor lua măsuri militare.
Conform informațiilor legate de zboruri și unui oficial american, în ultimele zile, SUA au continuat să trimită în regiune avioane de generație nouă, inclusiv F-35 și F-22. De asemenea, un al doilea portavion, echipat cu avioane de atac și de război electronic, se îndreaptă spre Orientul Mijlociu, iar aeronavele de comandă și control, esențiale pentru coordonarea operațiunilor aeriene extinse, sunt, de asemenea, trimise în zonă. În ultimele săptămâni, au fost desfășurate și sisteme critice de apărare antiaeriană.
Oficialii americani afirmă că noul dispozitiv oferă Casei Albe opțiunea unui război aerian prelungit, desfășurat pe parcursul mai multor săptămâni, spre deosebire de atacul punctual „Midnight Hammer” din luna iunie, când SUA au atacat trei situri nucleare iraniene.
Între timp, în contextul acumulării forțelor, reprezentanți ai SUA și Iranului s-au întâlnit la Geneva în această săptămână pentru a discuta un posibil acord. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a menționat că s-a înregistrat „un mic progres”, dar a subliniat că părțile sunt „încă foarte departe” pe unele subiecte. Aceeași sursă a indicat că Iranul ar urma să prezinte în următoarele săptămâni o propunere mai detaliată. Totuși, timpul pare limitat, iar Trump a lansat joi un avertisment, stabilind un termen de 10 zile.
Trump a primit mai multe informări referitoare la opțiunile militare, acestea fiind descrise de oficialii americani ca având scopul de a maximiza presiunea asupra regimului iranian și a rețelei sale de aliați regionali. Scenariile discutate includ atât o campanie extinsă, care ar viza eliminarea a zeci de lideri politici și militari iranieni, cu scopul de a răsturna guvernul, cât și o variantă mai limitată, concentrată pe ținte precum facilități nucleare și de rachete balistice. Ambele ipoteze ar presupune, conform surselor WSJ, o operațiune ce s-ar putea desfășura pe parcursul mai multor săptămâni.
Subiectul Iran a fost abordat și miercuri, într-o reuniune a consilierilor de securitate națională ai președintelui, în Situation Room, conform unui oficial de rang înalt din administrație.
Trump a semnalat că ar prefera o soluție diplomatică. În cazul în care Washingtonul ar obține „tot ce își dorește”, un acord ar implica eliminarea programelor nucleare ale Iranului, dezmembrarea forțelor-proxy din regiune și demontarea arsenalului de rachete balistice. Totuși, Iranul este considerat puțin probabil să accepte ultimul punct, având în vedere că se bazează pe rachete ca principal mijloc de descurajare, având o aviație limitată. Președintele american a subliniat că, pentru el, dosarul nuclear rămâne principala prioritate, menționând că și-ar dori ca Iranul să oprească îmbogățirea uraniului.
În paralel, unii consilieri și lideri străini – inclusiv premierul israelian Benjamin Netanyahu – îl îndeamnă pe Trump să utilizeze presiunea militară pentru a forța concesii suplimentare din partea Teheranului. Israelul ar urmări în mod special oprirea producției iraniene de rachete balistice, conform unor oficiali.
Sursele WSJ indică faptul că SUA dețin un avantaj considerabil în cazul unei confruntări aeriene, datorită tehnologiei stealth și armelor de precizie lansate de la distanță, în fața unei apărări antiaeriene iraniene deja afectate de atacuri israeliene din anul precedent.
Cu toate acestea, Iranul păstrează opțiuni de ripostă într-un conflict prelungit, având un arsenal semnificativ de rachete care ar putea viza baze americane și aliați din regiune, dar și capabilități militare ce ar putea încerca blocarea Strâmtorii Hormuz, rută vitală pentru transporturile de petrol.
În contextul acestor incertitudini, unii foști oficiali militari susțin că diplomația ar fi preferabilă războiului. Generalul (r) David Deptula, care a jucat un rol semnificativ în campania „Desert Storm” din 1991, a apreciat că o consolidare atât de vizibilă ar putea să transmită că președintele american „nu glumește” cu utilizarea forței, pentru a împinge Iranul către un acord.
În același timp, oficiali americani și străini devin din ce în ce mai pesimiști în privința acceptării cererilor Washingtonului de către Teheran. În această logică, Iranul ar putea fi dispus doar la o suspendare temporară a îmbogățirii, în timp ce încearcă să folosească negocierile pentru a amâna un atac. Pe de altă parte, aceleași surse consideră că Trump ar putea deveni rapid frustrat de discuții prelungite și ar putea ordona lovituri dacă negocierile eșuează.
Secretarul de stat Marco Rubio a declarat în ianuarie în fața legislatorilor că administrația nu are claritate asupra succesiunii în cazul în care liderul suprem Ali Khamenei ar cădea, un gol de putere care ar putea fi umplut, conform multor analiști, de conducerea Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice. Într-un astfel de scenariu, protestele interne ar putea reizbucni, dar ar deschide și o dilemă pentru Washington: cât de departe ar merge o campanie aeriană dacă regimul ar răspunde printr-o represiune violentă.
