Relațiile dintre Kiev și Budapesta s-au tensionat din nou, după ce premierul Péter Magyar a respins două proiecte susținute de Ucraina: noul format de cooperare între statele din regiunea Carpaților și planul de păstrare a unor rezerve ucrainene de combustibil în Ungaria.
Șeful diplomației ucrainene, Andrii Sîbiha, a reacționat luni seara, pe X, la declarațiile premierului ungar din Parlamentul Ungariei, exprimându-și surprinderea față de poziția „inutil de conflictuală” a acestuia față de Ucraina.
Kievul a fost surprins de refuzul categoric al Ungariei. Prima dispută se referă la Inițiativa de Integrare Carpatică, un nou format de cooperare regională inițiat de Ucraina, care vizează opt țări: Ucraina, România, Polonia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Austria și Serbia. Scopul este dezvoltarea cooperării în domenii precum energia, infrastructura, transporturile și comerțul.
Ungaria a participat la reuniune doar în calitate de observator și nu a aderat la inițiativă. Péter Magyar a explicat ulterior, în Parlamentul de la Budapesta, că țara sa a avut „motive importante” pentru această decizie.
„Suntem surprinși de declarațiile inutil de conflictuale ale premierului Ungariei față de Ucraina. Inițiativa de Integrare Carpatică urmărește dezvoltarea întregii noastre regiuni, contribuind la prosperitate, interconectare și proiecte reciproc avantajoase în cele opt țări carpatice”, a afirmat Sîbiha. Potrivit acestuia, motivele refuzului categoric al Budapestei „rămân necunoscute”.
România a fost reprezentată la primul summit, organizat pe 18 septembrie în regiunea ucraineană Ivano-Frankivsk, de președintele Nicușor Dan.
Proiectul energetic dintre Naftogaz și MOL este al doilea punct de dispută între Kiev și Budapesta. În cadrul Forumului Economic Carpatic, desfășurat cu ocazia summitului „Carpathian Eight”, compania ucraineană de stat Naftogaz și grupul energetic ungar MOL au semnat un memorandum pentru construirea unor capacități de stocare a produselor petroliere în Ungaria, în apropierea frontierei cu Ucraina.
Naftogaz a precizat că depozitele ar urma să deservească piața ucraineană. Amplasarea unei părți a capacităților de stocare în afara țării ar proteja rezervele de combustibil de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice.
Premierul Péter Magyar s-a opus însă proiectului, afirmând în Parlament că, atât timp cât guvernul condus de partidul său, Tisza, se află la putere, un asemenea depozit nu va fi construit în Ungaria. Magyar a subliniat că guvernul său nu a fost implicat în înțelegerea dintre cele două companii.
Premierul a menționat că statul ungar deține 25% din MOL și a avertizat conducerea grupului că trebuie să țină cont de poziția guvernului ca acționar, sugerând că, în caz contrar, ar putea exista consecințe.
MOL a declarat că documentul semnat este doar un memorandum, iar pregătirea unui eventual proiect ar putea dura ani.
Sîbiha a criticat intervenția premierului ungar în relația dintre cele două companii, spunând că „o altă evoluție surprinzătoare au fost declarațiile care pun sub semnul întrebării cooperarea directă, pragmatică și reciproc avantajoasă dintre companiile energetice ucrainene și ungare, convenită printr-un memorandum bilateral”.
„Când politica intervine în afaceri, nu iese nimic bun”, a adăugat oficialul ucrainean.
Kievul a comparat poziția actualului guvern de la Budapesta cu politica urmată de Viktor Orbán în relația cu Ucraina. Sîbiha a afirmat: „Ceea ce auzim în ultima vreme de la Budapesta ne nedumerește. Se pare că, deși Viktor Orbán a plecat, politicile sale de obstrucționism și izolaționism continuă să prospere”.
Potrivit ministrului ucrainean, „orbanismul nu a adus nimic bun în trecut, nici Ungariei, nici regiunii în ansamblu – și nu va aduce nimic bun nimănui nici de acum înainte”.
Andrii Sîbiha a transmis că Ucraina își menține disponibilitatea pentru dezvoltarea unei cooperări bilaterale cu Ungaria, caracterizată ca fiind „reciproc avantajoasă, pragmatică și bazată pe respect”.
Péter Magyar conduce Ungaria din primăvara anului 2026, după victoria partidului Tisza în fața formațiunii Fidesz a lui Viktor Orbán. Schimbarea guvernului a modificat unele dintre pozițiile Budapestei față de Kiev: Ungaria nu mai blochează aprobarea sancțiunilor europene împotriva Rusiei și a condamnat atacurile rusești asupra Ucrainei. Totuși, Budapesta își menține refuzul de a acorda ajutor militar Ucrainei.
