Conform spuselor lui Antipovici, opoziția față de orice concesii teritoriale crește constant de la est spre vest.
„Cu cât mergem mai spre vest, cu atât rezistența față de compromisuri teritoriale este mai mare. În est, disponibilitatea de a le accepta este mai ridicată”, a detaliat Antipovici, subliniind că distanța față de linia frontului influențează direct percepțiile populației.
Sociologul a menționat că în regiunile vestice, care sunt relativ ferite de violențele zilnice ale războiului, discursurile de tipul „vom lupta până la capăt” sunt mai frecvente. În schimb, în regiunile apropiate de linia frontului, unde bombardamentele și atacurile cu drone sunt o realitate cotidiană, cererea pentru încetarea focului crește, chiar și cu prețul unor decizii dificile.
„Cu cât ești mai aproape de front, cu atât pericolul este mai mare și apare întrebarea: de ce avem nevoie de toate acestea?”, a afirmat Antipovici, adăugând că această tendință este stabilă, deși diferențele regionale nu sunt critice.
La nivel național, aproape două treimi dintre ucraineni consideră că războiul poate fi încheiat doar prin diplomație. Totuși, aproximativ o treime adoptă o poziție mai dură, susținând fie revenirea completă la granițele din 1991, fie cel puțin la cele din 2022.
Când sunt întrebați despre o soluție realistă, nu una ideală, aproape 80% dintre ucraineni afirmă că negocierile reprezintă singura cale posibilă de a pune capăt conflictului. Dintre aceștia, 60% susțin negocieri cu implicarea partenerilor internaționali, iar 20% acceptă discuții directe cu Rusia. Puțin peste 10% susțin continuarea războiului până la eliberarea completă a tuturor teritoriilor.
Antipovici a subliniat că sprijinul pentru negocieri nu înseamnă automat acceptarea concesiilor concrete. Probleme precum aderarea la NATO, utilizarea limbii ruse, biserica rusă sau retragerea din Donbas sunt percepute diferit. Totuși, teritoriile ocupate rămân cea mai sensibilă temă.
„Nimeni nu va recunoaște teritoriile ocupate ca fiind rusești și nimeni nu vrea retragerea din zonele aflate sub control ucrainean”, a declarat sociologul, avertizând că, în lipsa alternativelor, societatea ar putea fi forțată să accepte compromisuri dificile.
În acest context, șeful serviciului de informații militare al Ucrainei, Kirilo Budanov, estimează că în februarie 2026 s-ar putea deschide o fereastră reală pentru un acord de pace, considerată favorabilă ambelor părți.
