Corriere della Sera subliniază, într-un editorial, că Uniunea Europeană se confruntă cu un număr fără precedent de adversari, inclusiv Rusia, administrația Trump și diverse forțe politice interne care aspiră la destrămarea blocului comunitar.
Editorialul se bazează pe trei imagini simbolice. Prima ilustrează asaltul asupra Ceuta, implicând 60.000 de persoane. A doua arată craterul generat de o posibilă rachetă rusească în apropiere de Lublin. A treia reamintește de semnarea actului de destrămare a URSS din 1991.
Publicația corelează aceste trei evenimente printr-un tipar comun: slăbirea proiectului european. Criza migranților, racheta rusească și presiunile din partea Casei Albe ar acționa, conform editorialului, în direcția aceeași.
În pofida provocărilor, UE rămâne o superputere economică. Editorialul menționează că retorica administrației Trump privind declinul Europei nu este susținută de date concrete. Uniunea Europeană este, alături de SUA și China, a doua economie mondială în funcție de PIB. De asemenea, din 2022, creșterea PIB pe cap de locuitor ar fi fost mai mare în UE decât în SUA.
Diferența în ritmul de creștere este explicată prin dinamica demografică din SUA, influențată de imigrație. Editorialul subliniază paradoxul în care Trump critică Spania pentru gestionarea unui fenomen similar, care, potrivit textului, susține chiar creșterea economică din SUA.
Corriere della Sera interpretează criza din Ceuta ca un posibil act de război hibrid. Editorialul afirmă că serviciul de politică externă al Comisiei Europene ar fi transmis un mesaj clar guvernelor, sugerând că fluxul de migranți către Ceuta ar reprezenta un atac coordonat. De asemenea, se menționează că acest eveniment ar fi fost amplificat de conturi asociate propagandei ruse pe rețelele sociale.
Editorialul nu exclude implicarea unor cercuri de dreapta din SUA, menționând un videoclip generat prin inteligență artificială, distribuit de Elon Musk, care discută despre presupusul asalt asupra Ceuta.
Cu toate acestea, textul pune situația și în context. Conform datelor Frontex citate în editorial, sosirile ilegale în UE s-ar fi redus cu 50% între 2023 și 2025.
Editorialul identifică un simptom de fragmentare în faptul că 22 de guverne europene critică Spania pentru gestionarea crizei. De asemenea, absența unui leadership ferm din partea Ursulei von der Leyen este menționată, aceasta fiind acuzată că a ignorat recomandările lui Mario Draghi.
Corriere della Sera face referire și la divizarea tot mai evidentă în legătură cu Rusia, subliniind că țările baltice, nordice și Polonia investesc masiv în apărare, în timp ce alte guverne manifestă rezerve.
Un alt aspect menționat este un document confidențial prezentat de Italia la Bruxelles, prin care Roma solicită o reducere a supravegherii statului de drept, document ce ar fi pe placul lui Viktor Orbán.
În final, editorialul abordează alegerile prezidențiale din Franța, programate pentru anul următor, cu Marine Le Pen în fruntea sondajelor. Textul se încheie cu o întrebare referitoare la impactul realizărilor din ultimii 70 de ani asupra percepției europenilor.
