Ursula von der Leyen a început duminică o vizită de două zile în Groenlanda, având scopul de a transmite un mesaj de sprijin pentru autoritățile din Groenlanda și Danemarca, care au respins ferm presiunile lui Trump de anexare a celei mai mari insule din lume, conform Reuters.
UE pregătește investiții mai mari în Groenlanda
În calitate de președintă a executivului Uniunii Europene, Ursula von der Leyen este așteptată să anunțe planuri de investiții în domenii precum mineralele critice, comunicațiile prin satelit și energia regenerabilă în Groenlanda, teritoriu semiautonom parte a Regatului Danemarcei.
Duminică, la Nuuk, capitala Groenlandei, von der Leyen a declarat că pachetul va fi „substanțial”, fără a oferi detalii suplimentare.
Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a menționat că țara sa își dorește să dezvolte în continuare „prietenia apropiată și parteneriatul bun” cu Uniunea Europeană.
Vizita Ursulei von der Leyen subliniază importanța geopolitică în creștere a Arcticii pentru marile puteri, precum Statele Unite, Rusia, China și Uniunea Europeană, având în vedere că topirea gheții deschide noi rute maritime și facilitează accesul la resursele minerale ale regiunii.
„Peisajele spectaculoase și frumusețea naturală a Groenlandei vor rămâne mult timp în memoria mea. Dar la fel și urmele vizibile ale schimbărilor climatice asupra calotei glaciare”, a scris Ursula von der Leyen pe X.
„Pe măsură ce gheața se topește, o nouă realitate începe să prindă contur”, a adăugat aceasta.
Disputa cu Trump privind controlul insulei
Președintele american Donald Trump a generat în acest an o criză în relațiile dintre Statele Unite și Europa, precum și tensiuni în cadrul NATO, după ce a intensificat cererile ca SUA să preia controlul asupra Groenlandei, afirmând că Danemarca, stat membru al Alianței, nu este capabilă să apere teritoriul.
Oficialii europeni au subliniat că Groenlanda face parte din teritoriul acoperit de NATO și beneficiază, prin urmare, de garanțiile de apărare colectivă ale Alianței. De asemenea, Statele Unite au deja dreptul de a-și extinde prezența militară pe insulă, în baza unui tratat aflat în vigoare de mai multe decenii.
Tensiunile s-au diminuat după ce Trump și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au convenit la Davos, în ianuarie, ca Statele Unite, Danemarca și Groenlanda să inițieze negocieri pentru soluționarea divergențelor, iar NATO să își consolideze rolul în securitatea Arcticii.
Discuțiile trilaterale nu au dus însă, până în prezent, la un acord, iar la summitul NATO desfășurat în Turcia, în luna iulie, Trump a reiterat poziția conform căreia Statele Unite ar trebui să controleze Groenlanda.
În timp ce Danemarca este membră a Uniunii Europene, Groenlanda a părăsit blocul comunitar în 1985. Locuitorii săi, în calitate de cetățeni danezi, sunt, de asemenea, cetățeni ai Uniunii Europene.
Uniunea Europeană a finanțat, de-a lungul timpului, proiecte în Groenlanda, în special prin acorduri privind drepturile de pescuit și prin sprijinirea sistemului de educație. Potrivit oficialilor europeni, pachetul care urmează să fie anunțat de Ursula von der Leyen va include atât o creștere semnificativă a finanțării, cât și extinderea domeniilor care vor beneficia de fonduri europene.
