Ziua de 9 martie a fost oficial declarată „Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989” prin Legea nr. 247/2011, adoptată de Parlamentul României și publicată în Monitorul Oficial în decembrie 2011. Conform acestui act normativ, autoritățile publice, atât centrale, cât și locale, pot organiza ceremonii, manifestări comemorative sau evenimente dedicate memoriei celor care au suferit în închisorile și lagărele regimului comunist.
Data de 9 martie a fost aleasă și datorită coincidenței cu sărbătoarea religioasă a Sfinților 40 de Mucenici. În această zi, în numeroase biserici din România, sunt oficiate slujbe de pomenire pentru victimele represiunii comuniste.
Regimul comunist instaurat în România după 1945 a aplicat represiune politică împotriva celor considerați opozanți, inclusiv intelectuali, studenți, preoți, militari, țărani sau oameni politici. Documentările istorice indică faptul că sute de mii de români au fost arestați, trimiși în închisori sau lagăre de muncă forțată. De asemenea, un număr și mai mare a fost deportat sau obligat să lucreze în proiecte de amploare, cum ar fi Canalul Dunăre–Marea Neagră.
Pe parcursul perioadei comuniste, au existat numeroase penitenciare și lagăre de muncă, unde deținuții politici erau închiși în condiții dificile din cauza activității lor anticomuniste sau a opiniilor considerate ostile regimului.
În fiecare an, instituții publice, organizații civice și foști deținuți politici organizează ceremonii de comemorare, depuneri de coroane și conferințe dedicate memoriei victimelor comunismului.
Aceste evenimente au loc frecvent la Monumentul Național „Aripi” din București, dedicat rezistenței anticomuniste, dar și la alte monumente și memoriale din țară, inclusiv la Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet. Scopul acestor ceremonii este de a păstra memoria istorică și de a transmite noilor generații lecțiile despre abuzurile și represiunea regimului totalitar.
