Ministrul a subliniat că zborul recent a fost primul organizat de România prin intermediul mecanismului european, iar repatrierea a fost gratuită atât pentru cetățenii români, cât și pentru alți europeni aflați în zonă. De asemenea, România a contribuit la evacuarea cetățenilor români vulnerabili sau cu probleme medicale, în colaborare cu alte țări europene.
Conform declarațiilor șefei diplomației române, cu această cursă aeriană, numărul total al românilor repatriați din Orientul Mijlociu a depășit 1000 de persoane.
Ministrul a exprimat recunoștință față de celula de criză a Ministerului Afacerilor Externe, misiunile diplomatice din țările afectate de conflicte, echipajele companiilor aeriene care au continuat zborurile în regiune, precum și agențiile de turism care au organizat zboruri charter de repatriere cu fonduri private.
Șefa diplomației a avertizat că există în continuare cetățeni români, inclusiv minori, care așteaptă să revină în siguranță în țară, iar autoritățile continuă eforturile pentru evacuarea lor. În țările unde situația de securitate permite, au fost activate planuri de transfer terestru către țări cu spațiul aerian deschis, urmate de repatrieri asistate.
Ministrul a menționat că este pregătit un nou zbor de evacuare destinat în special cazurilor vulnerabile sau aflate în situații de risc, în colaborare cu partenerii europeni și cu sprijinul autorităților din statele afectate.
De asemenea, oficialul a îndemnat românii aflați în regiune să utilizeze, atunci când este posibil, zborurile comerciale și să nu aștepte cursele speciale de evacuare.
„Zborurile de evacuare sunt excepția și pot acoperi doar o mică parte din totalul cazurilor din spațiul respectiv”, a explicat ministrul.
Repatrierea se realizează, în principal, prin planuri individuale și rute comerciale, cu suport consular, iar doar un număr limitat de persoane poate fi inclus în zborurile speciale, în funcție de capacitatea aeronavelor și de cazurile raportate oficial.
Ministrul a oferit clarificări cu privire la informațiile apărute în spațiul public referitoare la alocarea locurilor în avionul Muscat–Otopeni. Ea a afirmat că aeronava a fost ocupată integral pe locurile alocate României și a declarat că informația conform căreia acestea nu ar fi fost utilizate la capacitate este falsă.
De asemenea, ministrul a precizat că românii incluși în procesul de repatriere s-au înregistrat în bazele de date comunicate de Ministerul Afacerilor Externe de la începutul crizei sau au trimis solicitări la adresele oficiale ale consulatelor.
În acest context, oficialul a menționat că în aceste baze de date nu a fost identificată o cerere de asistență pentru cazul unei minore neînsoțite și nici o notificare în aplicația de călătorii referitoare la prezența acesteia în zonă.
Ministrul a respins informațiile conform cărora o minoră ar fi fost dată jos dintr-un autobuz sau dintr-un avion în timpul operațiunilor de evacuare.
„Nu avem raportări care să indice, niciunde în lume, că un minor ar fi fost dat jos din transferurile sau zborurile organizate de noi sau asistate de echipele consulare”, a declarat aceasta.
Conform șefei diplomației, consulul din teren a menționat ulterior cazul unei minore neînsoțite, iar răspunsul ei a fost ca orice modificare a listei de pasageri să respecte regulile stabilite și criteriile de vulnerabilitate, pentru a asigura un tratament echitabil tuturor cazurilor similare.
Ministrul a adăugat că, potrivit informațiilor disponibile, zborul de evacuare nu a suferit modificări față de confirmările formale realizate de consulat, iar minora ar fi avut opțiuni sigure de repatriere disponibile încă de joi.
Oficialul a subliniat că prioritatea autorităților rămâne sprijinirea românilor aflați în situații de risc, prin creșterea numărului de zboruri comerciale disponibile, prioritizarea cazurilor vulnerabile și asigurarea accesului transparent la informații prin canalele oficiale.
