Pe măsură ce războiul Rusiei în Ucraina intră în al cincilea an, economia arată semne de presiune structurală profundă, conform analizei realizate de The Economist. Analiștii subliniază că sistemul nu se prăbușește, dar nici nu își revine. În schimb, a ajuns într-o „zonă a morții” economică.
Creșterea economică a încetinit la 1% în 2025, iar prognozele sugerează o evoluție și mai slabă. Veniturile din exporturi au scăzut, iar deficitul bugetar continuă să crească, amplificând astfel presiunea asupra economiei.
O economie de război cu două viteze
În ultimii patru ani, economia Rusiei s-a divizat în două sectoare distincte. Industriile militare și cele asociate apărării beneficiază de prioritate în alocarea forței de muncă și capitalului. Aceste sectoare se extind, angajează personal și investesc considerabil.
Pe de altă parte, industriile civile au o perspective diferită. Afacerile private și sectoarele de consum se confruntă cu scăderea producției și cu investiții limitate.
Producția manufacturieră totală a crescut cu 18,3% în trei ani. Totuși, sectorul de apărare a generat o creștere de aproximativ 20%, indicând astfel un declin în industria civilă.
Ascensiunea „rentei militare”
Motorul economiei ruse se bazează în principal pe cheltuielile militare finanțate de stat. Transferurile bugetare către companiile din domeniul apărării generează salarii și activitate pe termen scurt. Acest sistem amintește de veniturile excepționale din petrol din anii 2000.
O diferență semnificativă este că veniturile din petrol proveneau din piețele externe, în timp ce cheltuielile militare reprezintă o redistribuire internă către active destinate distrugerii. Economiștii avertizează că acest model afectează capacitatea productivă pe termen lung.
Presiune fiscală și venituri energetice în scădere
Deficitul bugetar a atins 5,6 trilioane de ruble în 2025, echivalentul a aproximativ 61,6 miliarde euro. Plățile pentru dobânzi depășesc acum cheltuielile totale pentru educație și sănătate.
Veniturile din petrol au scăzut drastic, pe fondul prețurilor reduse. În luna ianuarie, încasările din energie s-au înjumătățit comparativ cu anul precedent.
Cererea globală mai slabă și încetinirea marilor economii agravează această situație. De asemenea, sancțiunile continuă să limiteze accesul la tehnologie și flexibilitatea financiară a economiei ruse.
Riscuri pe termen lung și opțiuni limitate
Cheltuielile pentru apărare reprezintă acum aproximativ 8% din PIB. O demobilizare fără criză ar necesita relaxarea sancțiunilor și restructurarea economică. Experții consideră că îndeplinirea acestor condiții este puțin probabilă în viitorul apropiat.
Analiștii afirmă că Rusia poate continua, deocamdată, să finanțeze războiul. Totuși, focusul prelungit pe militarizare sporește riscurile sistemice. Presiunea constantă ar putea duce la instabilitate fiscală sau disfuncții instituționale.
Încheierea războiului ar putea încetini procesul de deteriorare, dar redresarea rămâne incertă.
