Islanda se pregătește pentru un referendum în luna august, în vederea reluării negocierilor de aderare la UE, în contextul unor preocupări legate de securitate. Acestea au fost amplificate de războiul din Ucraina și de amenințările fostului președinte american Donald Trump privind posibila anexare a Groenlandei.
Cererea anterioară a Islandei de a adera la UE, depusă acum mai bine de un deceniu, a fost suspendată din cauza unor neînțelegeri cu Bruxelles-ul referitoare la drepturile de pescuit.
Costas Kadis, comisarul UE pentru pescuit, a afirmat pentru Financial Times că există „cu siguranță loc de flexibilitate” în cadrul revizuirii politicii de acvacultură, care are vechime de zeci de ani. Întrebat dacă UE ar putea oferi Islandei scutiri, acesta a răspuns: „Da, da. Va face parte din discuții.”
Kadis a adăugat: „Putem găsi soluții la problemele provocatoare, precum acordurile de partajare a stocurilor de pește comune.” El a subliniat că „Islanda și Uniunea Europeană se apropie… având în vedere evoluțiile geopolitice recente.”
Comisia Europeană a început să-și reconsidere strategia arctică, mai ales după ce retorica lui Trump referitoare la Groenlanda a atins un vârf la începutul acestui an. Oficialii din Islanda au fost surprinși că Trump a confundat Groenlanda cu Islanda în declarațiile sale referitoare la marea insulă arctică.
Eforturile UE de a atrage noi membri sunt parte a unei schimbări mai ample, ca răspuns la invazia Rusiei. Bruxelles-ul își reanalizează în prezent procesul de aderare pentru Ucraina. În același timp, incertitudinea privind angajamentele militare ale SUA a accelerat eforturile Uniunii de a-și întări propria securitate și de a se apropia de țările vecine.
Kadis, fost ministru grec al agriculturii, a menționat că politicile flexibile în domeniul pescuitului ar putea face integrarea mai atrăgătoare pentru „alte țări cu idei similare”, cum ar fi Norvegia, care a respins aderarea la UE în 1994 din cauza disputelor legate de produsele marine.
Pescuitul rămâne un punct de blocaj în eforturile de îmbunătățire a relației UE cu Regatul Unit după Brexit.
În 2024, produsele marine au reprezentat aproape 40% din valoarea bunurilor exportate de Islanda, conform Oficiului Național de Statistică din Islanda.
Anumiți diplomați sugerează că amenințările lui Trump la adresa Groenlandei ar putea determina Islanda să ia în considerare clauza de sprijin militar a UE și noua concentrare asupra politicii de apărare ca motive pentru aderarea la blocul comunitar.
Aderarea la UE este un subiect controversat în Islanda. Sondajele recente indică 47% din populație împotrivă și 40% pentru aderare, pescuitul rămânând o problemă decisivă.
Oficialii și diplomații subliniază că, fără o anumită flexibilitate în acest domeniu, care este considerat esențial pentru Islanda, aderarea la UE este puțin probabilă.
„Am dezvoltat pescuitul ca pe o afacere, în timp ce în UE, pescuitul este tratat ca o politică regională, subvenționată. Nu ar funcționa”, a declarat un oficial islandez.
Acesta a adăugat că contextul geopolitic s-a „schimbat total” de la ultima rundă de discuții, Reykjavik devenind tot mai îngrijorată de postura Washingtonului în urma crizei din Groenlanda. Islanda, deși este membru fondator al NATO, nu dispune de o armată permanentă și este acoperită de aceleași acorduri de apărare cu SUA, care datează din 1951.
Un alt oficial a declarat că aderarea la UE a căpătat o nouă importanță din perspectiva securității, adăugând: „Cred că va fi un referendum foarte, foarte strâns… o excepție privind pescuitul ar putea schimba cu siguranță lucrurile.”
Politica UE în domeniul pescuitului, în vigoare din 1970, a suscitat, de asemenea, atenția statelor membre actuale. Într-o scrisoare comună adresată lui Kadis, consultată de Financial Times, 12 state membre, inclusiv Germania și Franța, au avertizat că povara administrativă asupra pescuitului a devenit atât de complexă încât generează dificultăți în operațiunile zilnice.
Un diplomat a descris politicile ca fiind „super complexe și de modă veche”, adăugând: „Nu am întâlnit pe nimeni la Bruxelles care să le înțeleagă cu adevărat.”
Kadis a afirmat că simplificarea va fi unul dintre principalele elemente ale politicii reînnoite, care va include „modernizarea și decarbonizarea flotei de pescuit”, atragerea „tinerei generații” și modernizarea „cadrului de reglementare, simplificându-l și făcându-l mai puțin birocratic.”
