România se confruntă cu o criză socială severă, cauzată de deteriorarea unor probleme structurale, agravată de o criză economică profundă. Situația s-a transformat de la o criză bugetară gestionabilă, rezultată dintr-un pachet de austeritate ineficient, la o criză economică comparabilă cu cele din perioada pandemiei și cea din 2009-2011. Măsurile de ajustare fiscal-bugetară au afectat în special 95% din populația României, în special pe cei cu venituri reduse și din clasa de mijloc. Aceasta a dus la o distrugere a plasei de siguranță socială, la o polarizare economică și socială accentuată și la o creștere semnificativă a riscurilor de sărăcie și excluziune socială. Pachetul de măsuri a condus la cea mai mare scădere a puterii de cumpărare a salariilor din ultimii 15 ani și a pensiilor din ultimele 25 de ani, iar 54.000 de salariați au dispărut de la începutul anului, subliniind eliminarea locurilor de muncă ca un instrument de protecție socială activă.
Contextul crizei sociale din România
Analizând evoluția indicatorilor relevanți, se observă o scădere a numărului de salariați, o reducere a ratei ocupării și o creștere a șomajului în rândul tinerilor. Polarizarea veniturilor și scăderea puterii de cumpărare sunt semne clare ale unei crize sociale adâncite. Aceste evoluții sugerează o intensificare a sărăciei și excluziunii sociale.
Detalii despre scăderea numărului de salariați
Numărul salariaților a scăzut cu 54.000 în intervalul mai 2025-ianuarie 2026, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Efectivul a scăzut de la 5.175.900 de persoane în mai 2025 la 5.121.900 în ianuarie 2026. În fiecare săptămână, o companie anunță închiderea sau restrângerea activității, afectând angajații. Structura concedierilor arată că 79% dintre acestea (42.400 persoane) provin din sectorul industrial.
Printre exemplele de concedieri se numără: Haier Tech (519 concedieri), Adient Automotive (1.010 concedieri), Aptiv (900 concedieri), Leoni Wiring Systems (700 concedieri), Automobile Dacia (1.200 concedieri), Complexul Energetic Oltenia (1.800 angajați în șomaj tehnic) și multe altele. Impactul estimat din aceste concedieri este de aproximativ 13.366 salariați afectați.
Rata ocupării și șomajul în rândul tinerilor
Rata ocupării pentru populația cu vârste între 15 și 64 de ani a scăzut la 63% în 2025, mai mică cu 0,8 puncte procentuale față de anul anterior. În rândul tinerilor, șomajul s-a accelerat, atingând 29,4% în Q4 2025, față de 22,9% în Q2 2025. Aceasta arată că tinerii suportă povara crizei economice, similar cu situația din perioada pandemică.
Polarizarea veniturilor și inegalitatea socială
Conform datelor Eurostat, România a avut în 2025 cel mai mic venit disponibil mediu net din Uniunea Europeană, de 8.748 euro pe an. Aproape 63% dintre salariații cu program complet au venituri nete sub 1.000 euro lunar, iar 92% au venituri sub 2.000 euro lunar. De asemenea, pensiile medii în sistem sunt de 2.782 lei, iar peste 27% dintre pensionari primesc sub 1.500 lei lunar.
Sărăcia și excluziunea socială
Conform Consiliului Fiscal, ajustările fiscale au afectat în mod disproporționat cetățenii cu venituri mici. În 2025, 5.169.000 de români se aflau în risc de sărăcie și excluziune socială, din care 3.148.000 în zone rurale. De asemenea, 3.160.000 de români trăiesc în deprivare materială severă, dintre care 758.000 sunt copii.
Scăderea puterii de cumpărare
Puterea de cumpărare a salariilor a suferit cea mai mare scădere din ultimii 15 ani, cu o cădere constantă pe parcursul a opt luni. În sectorul industrial și al construcțiilor, puterea de cumpărare a scăzut cu 6%, iar în educație și administrație, scăderile au fost de -14%. În sănătate, scăderea a fost de 10%.
Aceste statistici sugerează că destructurarea plasei de siguranță socială a României contribuie la o criză socială amplificată, agravată de criza economică. Fragmentarea societății și polarizarea economică sunt factori care cresc incertitudinea la nivel economic și politic. Este necesară o abordare care să prioritizeze bunăstarea cetățenilor și reconstrucția unei plase de siguranță socială echitabile.
Urmărește newsrecorder.ro pentru cele mai importante știri ale zilei din România.
