Unele guverne europene își diversifică opțiunile strategice, formând blocuri capabile să influențeze deciziile de la Bruxelles. Aceste inițiative vizează construirea unei capacități de securitate, putere economică și influență geopolitică, pentru a acționa mai independent în Europa și, eventual, la nivel global, conform unei analize de la Gisreportsonline.
Contextul formatului București 9
Formatul București 9 a fost creat în 2015, la inițiativa președinților de atunci ai României și Poloniei, Klaus Iohannis și Andrzej Duda. Această inițiativă a apărut ca răspuns la agresiunea Rusiei asupra Ucrainei în 2014. Grupul include state din Europa Centrală și de Est: Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.
Polonia a folosit acest format pentru a mobiliza sprijinul internațional pentru Ucraina și pentru a susține aderarea acesteia la NATO. Deși nu toate statele au ajuns la un consens pe teme de securitate, grupul continuă să organizeze reuniuni anuale.
Declarații și decizii recente
În 2023, București 9, împreună cu președintele american Joe Biden și secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a semnat o declarație comună împotriva invaziei ruse în Ucraina. În 2025, grupul a susținut creșterea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB pentru statele NATO, o decizie semnificativă, deși nu unică, deoarece multe state europene au acceptat crescute similare anterior.
Următorul summit este programat pentru 13 mai 2026, la București. Există posibilitatea extinderii grupului cu Norvegia, Suedia, Finlanda și Danemarca. Dacă aceste țări se alătură, toate statele NATO de pe flancul estic vor fi reunite, cu excepția Norvegiei, care nu este membră a Uniunii Europene.
Argumente pentru extindere
Extinderea este susținută nu doar de motive de securitate, ci și de necesitatea unei integrarea economice mai profunde. Statele din Europa de Est, Nord și Sud doresc investiții în infrastructură comună, energie și conectivitate digitală, pentru a consolida cooperarea regională.
Provocări și obstacole
Principala provocare pentru București 9 este menținerea unei alinieri politice pe termen lung. Comparativ cu Grupul de la Vișegrad, care include Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia, București 9 are o componență mai diversificată, ceea ce complică coordonarea acțiunilor. Totuși, dimensiunea grupului și forța militară a unor membri conferă o influență geopolitică semnificativă.
Construirea unei agende comune solide ar putea întări poziția NATO și ar putea influența agenda summitului NATO de la Ankara din iulie. De asemenea, ar putea facilita formarea unui bloc de vot comun în Parlamentul European.
Rolul Poloniei în București 9
Polonia joacă un rol central în cadrul București 9, având una dintre cele mai rapide economii din Europa și o armată puternică. În prezent, țara se confruntă cu o competiție politică internă între președintele conservator și guvernul de centru-stânga, fiecare având perspective diferite asupra politicii externe și de apărare. Totuși, ambele tabere susțin consolidarea influenței Poloniei în Europa.
Această ambiție este evidentă în dorința de a transforma București 9 într-o inițiativă strategică de referință pentru liderul guvernului polonez, Donald Tusk. Totuși, un obstacol semnificativ rămâne faptul că formatul este încă puțin cunoscut și nu este considerat un actor de prim rang pe scena europeană.
Urmărește newsrecorder.ro pentru cele mai importante știri ale zilei din România.
