Keira Alexandra Kronvold a pierdut-o pe fiica sa, Zammi, la doar două ore după naștere, în noiembrie 2024. Copilul a fost plasat într-o familie adoptivă daneză, după ce mama a fost supusă testelor FKU, utilizate de autorități pentru a evalua capacitatea parentală, conform celor relatate de The Guardian.
În acel moment, Kronvold a fost informată că testul avea rolul de a determina dacă era „suficient de civilizată” pentru a-și crește copilul. Acest caz a stârnit reacții puternice în Groenlanda și în alte regiuni, fiind considerat de mulți activiști și organizații pentru drepturile omului ca un exemplu de discriminare etnică.
Curtea Supremă din Danemarca: Testele pentru părinții groenlandezi erau depășite
Într-o hotărâre dată vineri, Curtea Supremă din vestul Danemarcei a decis că separarea copilului de mama sa a încălcat drepturile fundamentale garantate de Convenția Organizației Internaționale a Muncii privind popoarele indigene și tribale.
Instanța a stabilit, de asemenea, că testele psihometrice folosite pentru justificarea acestei decizii erau depășite și inadecvate din punct de vedere cultural pentru populația groenlandeză.
Avocatul lui Kronvold, Gert Dyrn, a declarat că această decizie reprezintă „o victorie majoră pentru comunitatea groenlandeză din Danemarca”.
„Statul danez a recunoscut practic, prin modificarea legii, că aceste practici încălcau drepturile populației indigene și, posibil, Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, a afirmat avocatul.
Testele pentru părinții groenlandezi au fost interzise în 2025
În urma presiunii publice și a organizațiilor internaționale, guvernul danez a interzis utilizarea testelor FKU pe persoanele de origine groenlandeză în mai 2025.
Această decizie a fost luată după ani de controverse și critici legate de natura discriminatorie a testelor. Subiectul a primit atenție internațională, în special în contextul tensiunilor politice generate de declarațiile fostului președinte american Donald Trump referitoare la Groenlanda.
Cu toate acestea, zeci de familii groenlandeze din Danemarca continuă să fie separați de copii, chiar și după modificarea legislației.
Curtea Supremă din Danemarca ar putea schimba soarta altor familii groenlandeze
Deși hotărârea nu asigură automat reuniunea lui Kronvold cu fiica sa, cazul stabilește un precedent juridic semnificativ. Specialiștii în drept consideră că alte familii afectate de aceste practici ar putea solicita anularea deciziilor luate împotriva lor.
Organizația Națiunilor Unite a afirmat anterior că tratamentul aplicat în cazul femeii din Groenlanda „poate constitui discriminare etnică”.
Decizia Curții Supreme este văzută ca una istorică și ar putea determina autoritățile daneze să reevalueze numeroase cazuri similare deschise după anul 1996, când Danemarca a ratificat convenția internațională de protecție a populațiilor indigene.
