România se confruntă cu una dintre cele mai grave breșe de securitate administrativă din ultimii ani, după ce autoritățile au descoperit că mii de cetățeni din fostul spațiu sovietic, inclusiv ruși, au obținut în mod fraudulos documente de identitate românești. Această situație a atras atenția anchetatorilor europeni, fiind considerată un risc major pentru securitatea națională și a Uniunii Europene, conform Le Monde.
Fenomenul a fost descoperit într-un mod neobișnuit. Deși milioane de români au părăsit țara după 1989, comuna Vârfu Câmpului, situată în nordul României, aproape de granița cu Ucraina, a înregistrat o dublare a populației în doar un deceniu. De la 3.420 de locuitori în 2011, localitatea a ajuns la peste 7.000 în 2021.
În 2024, aproape 10.000 de persoane figurau pe listele electorale, însă la unele secții de votare, prezența a fost de doar 2%, ceea ce a atras atenția autorităților. În noiembrie 2024, zeci de percheziții au relevat realitatea: nu a fost vorba despre un boom economic sau demografic, ci despre aproape 10.000 de cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Rusia, care își stabiliseră reședințe fictive în localitate, uneori fără acordul proprietarilor.
Documentele false ar fi fost emise timp de mai mulți ani de funcționari ai serviciilor de stare civilă, cu sprijinul unor localnici, în schimbul unor mită.
Cazul Vârfu Câmpului nu a fost un incident izolat. În 2025, anchetele s-au extins în județele Botoșani și Suceava, dar și în București. Pe 18 decembrie, procurorii au efectuat 37 de percheziții la nivel național, inclusiv la Primăria Sectorului 6 din Capitală.
Potrivit Parchetului General, a fost identificat: „Un grup infracțional constituit în 2022, format din șapte cetățeni ucraineni, sprijiniți de avocați, notari și traducători.”
Numai în 2025, rețeaua ar fi depus peste 900 de cereri de redobândire a cetățeniei, majoritatea pentru cetățeni ruși, folosind documente falsificate.
Primăria Sectorului 6 a anulat deja 68 de acte de identitate românești, iar alte 300 de cazuri erau în analiză la finalul anului precedent. „Un val de cereri ne-a blocat aproape complet activitatea”, a declarat Constantin Florea, director adjunct al serviciului de stare civilă.
Autoritățile au constatat că unele certificate de cetățenie nu fuseseră emise oficial de Autoritatea Națională pentru Cetățenie, singura instituție competentă în acest sens.
Anchetatorii estimează că peste 18.700 de cetățeni din fostul URSS aveau adrese fictive în România, iar o parte dintre aceștia obținuseră și pașapoarte românești. Surse judiciare citate de presa internațională susțin că unii ruși ar fi folosit inclusiv identitatea unor soldați ucraineni decedați pe front.
Legea românească permite, din 1991, redobândirea cetățeniei pentru persoanele care pot demonstra că au avut bunici sau străbunici pe teritoriile României Mari, între 1918 și 1940. Aceste teritorii includ actuala Republică Moldova și zone din Ucraina.
Prin această procedură, aproape un milion de moldoveni, dar și mii de ucraineni, au obținut legal cetățenia română după aderarea României la UE în 2007. După invazia Rusiei în Ucraina, pașaportul românesc a devenit pentru mulți ruși o cale de acces în UE și spațiul Schengen, inclusiv pentru evitarea sancțiunilor și stabilirea unei reședințe fiscale.
Potrivit Autorității Naționale pentru Cetățenie:
- în 2023 au fost depuse 6.658 de cereri din partea cetățenilor ruși
- în 2024, alte 4.574
- între 2012 și începutul lui 2022, totalul a fost de doar 5.262
- Începând din 2022, ANC a identificat aproximativ 2.000 de cazuri suspecte de fraudă.
Rețelele infracționale au profitat de distrugerea arhivelor din timpul războaielor și perioadei sovietice, inventând genealogii și falsificând acte care indicau nașteri în orașe precum Cernăuți sau Chișinău.
În unele cazuri, anchetatorii au descoperit certificate de cetățenie complet falsificate, realizate în doar câteva săptămâni, contra unor sume de zeci de mii de euro. Un avocat din București a declarat că unul dintre clienții săi a plătit 75.000 de euro pentru un astfel de document. Din 2024, România a introdus obligativitatea unui certificat de limbă română pentru redobândirea cetățeniei, măsură menită să limiteze fraudele.
„Scopul este creșterea rigorii și integrității procesului”, au transmis oficialii ANC. Anchetele continuă, iar autoritățile recunosc existența unor vulnerabilități umane, legislative și administrative exploatate ani la rând de rețelele de falsificare.
