În ultimele zile ale lunii ianuarie, analiza din stratosferă indică un Vortex Polar deformat și elongat, cu nucleul îndreptat spre America de Nord. Această configurație este asociată cu pătrunderea aerului arctic la nivelul solului, fenomen care a generat deja un episod sever de iarnă în Statele Unite, caracterizat prin frig extrem, ninsoare și gheață pe suprafețe extinse.
În contrast, Europa se află într-o situație diferită: nordul și nord-vestul continentului sunt expuse la aer rece, în timp ce sudul și vestul beneficiază de mase de aer mai blânde în această fază de tranziție. În România, se prognozează că sfârșitul lunii ianuarie și începutul lunii februarie vor aduce temperaturi mai ridicate din această cauză.
De ce este relevantă stratosfera? Fenomenul cunoscut sub numele de „încălzire stratosferică rapidă” (SSW) poate provoca modificări semnificative ale vremii pe o durată de câteva săptămâni. Vortexul Polar nu este doar un simplu fenomen meteorologic, ci o circulație vastă care se extinde de la sol până în stratosferă. Atunci când stratosfera suferă o încălzire bruscă, presiunea de la altitudini mari crește, ceea ce poate slăbi sau chiar disloca circulația polară. Aceste schimbări pot influența tiparele meteorologice timp de 2 până la 6 săptămâni.
Un aspect esențial de reținut este că nu orice încălzire stratosferică duce automat la vreme extremă în Europa. Totuși, atunci când semnalul este puternic și consistent, crește probabilitatea apariției blocajelor atmosferice și a traseelor favorabile pentru „invaziile” de aer rece.
În ceea ce privește „Marea mutare” din începutul lunii februarie, cele mai recente simulări și analize (inclusiv cele realizate de ECMWF) sugerează următoarele:
- anomalii semnificative de temperatură în stratosferă deasupra zonei polare, indicând o încălzire puternică;
- presiune ridicată în stratosferă care afectează vortexul;
- posibilitatea ca vortexul să se fractureze în două nuclee, un semn clasic de perturbare majoră.
Ce consecințe ar putea avea acest fenomen pentru Europa? Fereastra „periculoasă” se preconizează a fi în a doua parte a lunii februarie. În cazul multor evenimente SSW, efectul la nivelul solului nu apare imediat, ci după o perioadă de sincronizare între stratosferă și troposferă. Astfel, începutul lunii februarie ar putea aduce vreme mai blândă în multe regiuni europene (o fază de reajustare), însă pe măsură ce luna avansează, se intensifică semnalul pentru revenirea aerului rece dinspre nord.
Zonele europene care ar putea resimți cel mai rapid această schimbare, dacă prognozele se confirmă, includ:
- Nord și Nord-Vest (Islanda, Scandinavia, Marea Nordului, Regatul Unit): primele expuse când fluxul devine nordic/nord-estic;
- Europa Centrală: risc de episoade reci în cazul în care se stabilește un tipar de blocaj în nord;
- Europa de Est (inclusiv România): ar putea fi prinsă între mase de aer, cu posibilitatea intrărilor reci din NE/N sau intervale mai normale dacă traseul principal rămâne mai spre vest. Aici, locația blocajului va juca un rol crucial.
Este important de menționat că „colapsul vortexului” nu înseamnă automat ninsoare în fiecare localitate. Deși termenii utilizați în mediul online și în anumite publicații pot suna alarmant, rezultatul local depinde de detalii precum poziția centrilor barici, traiectoria ciclonilor, umiditatea disponibilă și momentul exact al răcirii. Astfel, dacă semnalul se menține, este mai realist să ne așteptăm la o creștere a riscului de episoade reci în a doua parte a lunii februarie în Europa, nu la o garanție de viscol generalizat.
