Într-o descoperire uimitoare, arheologii au recuperat cele mai vechi unelte din lemn cunoscute până în prezent, găsite într-un sit preistoric din Grecia, conform unui raport publicat de AP.
Aceste artefacte datează de aproximativ 430.000 de ani și s-au conservat în condiții excepționale, oferind o oportunitate rară de a înțelege mai bine utilizarea materialelor organice de către strămoșii noștri.
Unelte rare, păstrate de natură
Descoperirea a avut loc pe malul unui lac antic din bazinul Megalopolis, situat în sudul Greciei. Printre artefacte se numără un băț lung din lemn, de aproximativ 80 de centimetri, care se estimează că a fost utilizat pentru săpat în sedimente umede.
Al doilea obiect este o piesă de dimensiuni mai mici, manevrabilă, fabricată din lemn de salcie sau plop, care ar fi putut fi folosită pentru modelarea uneltelor din piatră. Conservarea uneltelor din lemn este un fenomen rar, întrucât materialul organic se degradează rapid în timp, iar condiții excepționale, precum cele din siturile inundate sau umede, sunt necesare pentru supraviețuirea acestor artefacte. Sedimentele și umiditatea constantă din zonă au protejat aceste unelte pe parcursul a sute de mii de ani.
Implicarea acestei descoperiri în înțelegerea oamenilor timpurii
Rezultatele cercetării au fost publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences. Deși nu au fost găsite rămășițe umane, situl conține unelte din piatră și oase de animale cu urme de tăiere, sugerând astfel o utilizare avansată a uneltelor de către locuitorii din acea regiune.
Cercetătorii consideră că aceste unelte ar fi putut aparține neanderthalienilor sau unor strămoși umani chiar mai vechi. Annemieke Milks, arheolog la Universitatea din Reading, subliniază că aceste artefacte oferă o legătură directă cu începuturile istoriei umane.
Completarea golurilor din tehnologia timpurie
Experții sugerează că uneltele din lemn ar fi avut un rol mult mai semnificativ decât sugerează dovezile păstrate. Alte descoperiri similare, vechi de sute de mii de ani, includ sulițe antice din Germania și bețe de săpat din China. Arheologul Jarod Hutson afirmă că, deși aceste artefacte sunt greu de interpretat, ele sunt extrem de valoroase pentru înțelegerea tehnologiei timpurii.
Cercetătoarea Katerina Harvati, de la Universitatea din Tübingen, subliniază că descoperirea evidențiază un aspect puțin cunoscut al tehnologiei umane timpurii. Oamenii de știință cred că situl din Megalopolis ar putea revela în viitor și alte vestigii preistorice, similare cu cele deja identificate în zonă.
