Majorările repetate ale TVA-ului și introducerea accizei pe zahărul din băuturile răcoritoare au avut un impact semnificativ asupra sectorului, rezultând în scăderea numărului de angajați, diminuarea cifrei de afaceri, reducerea volumelor vândute și creșteri considerabile ale prețurilor pentru consumatori. Aceste efecte se fac resimțite într-un sector care, până de curând, era considerat unul dintre cele mai performante din industria alimentară și se distinge printr-o conformare fiscală de 100%.
Asociația Națională a Băuturilor Răcoritoare (ANBR) reprezintă principalii jucători din industria băuturilor răcoritoare din România, incluzând atât mari producători, cât și furnizori de arome și ambalaje. ANBR face parte din Federația Patronală din Industria Alimentară (ROMALIMENTA) și din Uniunea Europeană a Asociațiilor Producătorilor de Băuturi Răcoritoare (UNESDA).
O analiză realizată de Academia de Studii Economice (ASE) se bazează pe datele a 12 companii reprezentative care acoperă aproape 94% din cifra de afaceri a industriei de băuturi nealcoolice.
„Succesiunea șocurilor fiscale a redus consumul”, concluzionează studiul prezentat vineri la ASE.
Între anii 2023-2024, prețurile băuturilor răcoritoare au crescut cu 32,5%, o creștere semnificativă comparativ cu media prețurilor la produsele alimentare, care a fost de 17,6%, și a inflației generale de 16,2%. De la începutul anului 2023, prețul unui litru de suc a crescut, în medie, cu 1,2 lei, ceea ce reprezintă o majorare între 25% și 50%, în funcție de dimensiunea ambalajului.
Deși cifra de afaceri a înregistrat o evoluție pozitivă an de an, analiza volumelor de vânzări relevă o scădere semnificativă de peste 9,5%, cauzată de presiunile fiscale și de condițiile economice actuale.
„Industria băuturilor răcoritoare și a apelor îmbuteliate reprezintă oameni, investiții și contribuții importante la bugetul statului. Este un sector care a crescut constant și a investit în tehnologii moderne și sustenabile. Cu toate acestea, în ultimii ani, șocurile fiscale au redus consumul, au întârziat investițiile și au exercitat presiune asupra locurilor de muncă. Pentru a continua să investim în România, avem nevoie de un cadru fiscal predictibil și nediscriminatoriu,” a afirmat Alice Nichita, președintele ANBR.
Datele au fost prezentate cu ocazia lansării studiului „Impactul socio-economic al industriei băuturilor răcoritoare din România”, realizat de ANBR în colaborare cu ASE.
Studiul subliniază importanța strategică a industriei băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate în economia națională, evidențiind efectele semnificative ale modificărilor fiscale succesive și discriminatorii din ultimii ani.
„Studiul efectuat de echipa ASE ilustrează cât de importantă este industria băuturilor răcoritoare pentru economie, pentru ocuparea forței de muncă și pentru bugetul de stat. De asemenea, analiza scoate în evidență impactul cumulativ al modificărilor fiscale și de reglementare din ultimii ani. Concluzia este clară: stabilitatea și predictibilitatea fiscală sunt esențiale pentru menținerea unei industrii competitive și performante,” a declarat Prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul ASE.
Industria băuturilor răcoritoare și apelor îmbuteliate se dovedește a fi un segment eficient al industriei alimentare din România, având următoarele contribuții:
- contribuie cu peste 0,6% la PIB-ul României;
- generează 3,7 miliarde lei valoare adăugată brută pentru anul 2024;
- susține aproximativ 10.000 de locuri de muncă directe și alte 60.000 în lanțul de aprovizionare;
- contribuie cu aproximativ 1 miliard lei anual în taxe și impozite directe;
- are 100% conformare fiscală, fără evaziune;
- oferă salarii peste media națională;
- ajută la reducerea deficitului balanței comerciale.
Studiul arată, de asemenea, că TVA-ul aplicat inclusiv accizelor amplifică efectul de scumpire pentru consumatori. Deși accizele sunt ușor de colectat și contribuie la veniturile bugetare pe termen scurt, ele generează presiuni inflaționiste, reduc cererea și afectează investițiile și competitivitatea.
În concluzie, autorii studiului subliniază că industria acționează ca un motor principal al sectorului băuturilor, dar rămâne vulnerabilă la șocurile fiscale, care se traduc rapid în ajustări ale forței de muncă și creșteri de prețuri.
