Proiectul de la Turceni își propune să dezvolte o capacitate energetică de 475 MW și este inițiat de Complexul Energetic Oltenia în colaborare cu Tinmar Energy, ca parte integrantă a strategiei de restructurare și decarbonare a companiei.
Conform informațiilor publicate de Profit.ro, procesul de achiziție pentru această inițiativă a generat o singură ofertă, ceea ce ridică semne de întrebare asupra competitivității pieței.
Între timp, un alt proiect semnificativ, cel de la Ișalnița, care vizează o capacitate de 850 MW, se confruntă cu dificultăți, având în vedere că procedura de achiziție a fost anulată de două ori fără rezultate concrete.
Investiția de la Turceni este gestionată de CCCG Turceni SA, o societate de proiect creată special pentru realizarea acestei capacități. Contractul scos la licitație este de tip „la cheie”, incluzând proiectarea, achiziția de echipamente, execuția lucrărilor, punerea în funcțiune, precum și servicii de mentenanță pe termen lung pentru echipamentele principale.
Valoarea estimată a contractului depășește 525 milioane de euro, cu o durată totală de 16 ani, din care aproximativ trei ani sunt dedicați construcției efective. Singura ofertă primită provine de la o companie românească de construcții, care colaborează cu Dongfang Electric International Corporation, un gigant chinez de stat specializat în producția de echipamente energetice și construcția de centrale electrice.
Autoritățile române au fost nevoite să negocieze cu Comisia Europeană pentru a amâna închiderea unor grupuri pe cărbune, în contextul întârzierilor legate de realizarea noilor capacități pe gaze și surse regenerabile. Astfel, România a obținut aprobarea Bruxelles-ului pentru menținerea operativității a două unități până în august 2026 și a altor trei până la sfârșitul anului 2029.
Fără această amânare, sistemul energetic ar fi fost expus la riscuri majore, inclusiv pene de curent, creșteri ale prețurilor la energie și probleme de securitate a aprovizionării, în special în sezonul rece, iar România ar fi fost obligată să returneze aproximativ 1,8 miliarde de euro.
Victor Banța, administrator neexecutiv în Consiliul de Supraveghere al CEO, a subliniat importanța evaluării riguroase a situației proiectelor, având în vedere responsabilitățile companiei față de statul român și finanțatorii europeni. El a afirmat: „Evoluțiile proiectelor de centrale pe gaze de la Turceni și Ișalnița trebuie analizate cu maximă rigoare, având în vedere riscurile asumate de companie și obligațiile față de statul român și finanțatorii europeni.”
Banța a menționat că dificultățile întâmpinate la Turceni și Ișalnița sunt cauzate de factori structurali ai pieței, nu de circumstanțe izolate. „Existența unei singure oferte la Turceni și anularea, pentru a doua oară, a procedurii de achiziție pentru Ișalnița reflectă condiții de piață dificile, inclusiv creșteri de costuri și constrângeri de finanțare.”
El a detaliat și structura contractuală a acestor investiții, explicând că proiectele sunt organizate pe contracte de tip EPC (Engineering, Procurement and Construction), care impun antreprenorilor responsabilitatea totală pentru proiectare, achiziție, execuție și punere în funcțiune, inclusiv asupra termelor, costurilor și performanței. Acestea includ și acorduri de mentenanță pe termen lung, destinate să asigure funcționarea optimă a echipamentelor.
Banța a clarificat rolul Consiliului de Supraveghere, evidențiind că acesta nu contestă opțiunea strategică de tranziție energetică, ci se concentrează pe asigurarea unei implementări care să minimizeze riscurile tehnice, financiare și contractuale. „Rolul nostru este să ne asigurăm că implementarea se face cu un control strict al riscurilor, în condițiile reale ale pieței.”
Referitor la proiectul de la Ișalnița, Banța a menționat că sunt luate în considerare soluții alternative pentru relansarea procedurii de achiziție, care să permită o alocare mai echilibrată a riscurilor și creșterea atractivității proiectului.
Banța a subliniat că sprijinul Consiliului de Supraveghere pentru aceste investiții este condiționat de gestionarea eficientă a riscurilor legate de costuri, termene și funcționarea în siguranță a sistemului energetic. „Susținem continuarea proiectelor în măsura în care acestea pot fi implementate fără a genera vulnerabilități suplimentare pentru companie și pentru Sistemul Electroenergetic Național.”
În concluzie, pentru a asigura stabilitatea alimentării cu energie electrică și o tranziție socială controlată, autoritățile își propun finalizarea și punerea în funcțiune a centralelor pe gaze de la Turceni și Ișalnița până în 2029, concomitent cu menținerea temporară a unor capacități pe cărbune.
