Raportul privind inflația pentru luna februarie 2026, prezentat miercuri de guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, se bazează pe informațiile disponibile până la data de 4 februarie, când a fost finalizat. Acest raport a fost ulterior discutat în cadrul Comitetului de politică monetară și aprobat marți de către Consiliul de Administrație al BNR.
„Este important să reamintim un principiu fundamental al prognozelor noastre: măsurile administrative, politice și economice relevante pentru evoluția inflației sunt luate în considerare doar dacă au fost deja adoptate. Chiar dacă discutăm despre posibile măsuri, acestea nu sunt incluse în prognoză până nu devin oficiale”, a declarat Mugur Isărescu.
Guvernatorul a menționat, de asemenea, măsurile referitoare la gazele naturale, anunțate recent prin declarații de presă și printr-un proiect de ordonanță de urgență. „Un exemplu recent este discuția despre plafonarea prețurilor la gaze, care nu a fost inclusă în prognoză. De aceea, prognoza indică o ușoară creștere a prețurilor în aprilie. Dacă măsurile anunțate vor fi adoptate oficial, vom recalcula și actualiza prognoza”, a subliniat acesta.
În plus, Isărescu a reacționat la critici privind prognoza din februarie 2025, care estima o inflație de 3,8% pentru decembrie 2025, în condițiile în care inflația reală a fost aproape de 10%. „În februarie anul trecut, nu am putut include pachetul de măsuri fiscale în prognoză, deoarece nu aveam informații precise. De asemenea, nu știm cât de mult va fi liberalizat prețul la energie electrică. Odată ce măsurile au fost adoptate, am revizuit prognoza și ne-am apropiat de realitate”, a explicat guvernatorul.
În ceea ce privește factorii care au contribuit la inflație, Isărescu a menționat că există mai mulți factori care contribuie la diminuarea treptată a inflației. „Restrângerea cererii de consum este dureroasă, dar ajută la temperarea creșterii prețurilor. În schimb, influențele inflaționiste vin în principal din importurile de bunuri nealimentare”, a adăugat acesta. Inflația a crescut semnificativ, atingând valori de 8-9% în perioada iulie-septembrie.
„Liberalizarea pieței energiei a avut cel mai mare impact, având o influență de două puncte procentuale asupra inflației. Observăm că majoritatea creșterii inflației, începând cu vara lui 2025, provine din energie și gaze naturale”, a afirmat Isărescu, subliniind că influențele dezinflaționiste, cum ar fi la legume, fructe și ouă, nu au reușit să compenseze complet creșterile de prețuri.
Prognoza indică o ușoară creștere a prețurilor la gaze în trimestrul doi, dar aceasta ar putea fi diminuată prin măsurile pe care Guvernul le va adopta. „Nu știm în ce măsură sau care va fi pachetul de măsuri adoptat de Guvern. Dacă se prelungește plafonarea prețurilor la gaze, este posibil ca inflația să scadă semnificativ, ajungând la 3% în câteva luni”, a explicat guvernatorul BNR.
Schema propusă de Ministerul Energiei preconizează o ieșire treptată din plafonare, ceea ce ar putea conduce la scăderi de până la 23% pentru gospodării, dar, în același timp, la o creștere de 25% pentru consumatorii non-casnici.
Pe lângă aceste aspecte, Mugur Isărescu a discutat despre menținerea ratei dobânzii de politică monetară, subliniind o abordare pozitivă, dar prudentă în privința evoluțiilor economice viitoare. „Am decis să menținem rata de politică monetară, fără să o înăsprim sau să o reducem. Aceasta este o modalitate de a transmite semnalul că inflația este o problemă serioasă. Deși am avut o recesiune tehnică, am evitat recesiunea pe întreg anul 2025”, a menționat acesta.
Isărescu a subliniat importanța investițiilor publice din fonduri europene pentru creșterea economică. „Sperăm că aceste investiții vor contribui la creșterea economică, fără a genera inflație sau dezechilibre externe. Este o situație fragilă, dar suntem optimiști că vom reuși”, a declarat el.
În ceea ce privește cifrele BNR, rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a crescut în decembrie 2025 la 8,6%, comparativ cu 5,5% în decembrie 2024. Rata medie anuală a inflației IPC a crescut la 7,3% în decembrie 2025, de la 5,6% în decembrie 2024.
În ianuarie 2026, inflația anuală a scăzut ușor la 9,62%, în condițiile în care scăderile din segmentul energiei au fost contrabalansate de creșterile prețurilor administrate. Activitatea economică a scăzut cu 1,9% în trimestrul IV 2025, iar prognoza sugerează o scădere lentă a inflației în primul trimestru al anului 2026, urmată de o creștere în trimestrul următor.
Conform prognozei, se așteaptă ca rata anuală a inflației să cunoască o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale anumitor șocuri, iar apoi să scadă gradual în intervalul țintei, datorită intensificării presiunilor dezinflaționiste.
