Ministerul Apărării Naționale (MApN) coordonează 21 de proiecte în cadrul programului SAFE, având un buget total de 9,53 miliarde de euro. Dintre acestea, zece proiecte implică achiziții comune cu alte națiuni, iar 11 proiecte sunt dedicate achizițiilor individuale ale României. Această informație a fost adusă în atenție de către ministrul Apărării, Radu Miruță, în prima conferință dedicată detaliilor programului pentru România, alături de șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca.
- România beneficiază de a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană în cadrul Programului SAFE, depășind 16,6 miliarde de euro. Totuși, pentru a accesa aceste fonduri, țara trebuie să accelereze procedurile de selecție a companiilor care vor fi contractate pentru finalizarea proiectelor, având ca termen limită sfârșitul anului 2030. Contractele trebuie semnate până la finalul lunii mai, conform calendarului stabilit.
- Conform cadrului stabilit, finanțarea prin credite, cu o dobândă foarte mică de 3%, va fi utilizată nu doar pentru modernizarea înzestrării Armatei Române și a infrastructurii asociate, ci și pentru dezvoltarea infrastructurii duale gestionate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, incluzând porțiuni din Autostrada Moldovei, pentru care sunt alocate 4,2 miliarde euro, și pentru Ministerul Afacerilor Interne și alte forțe din sistemul de apărare națională, cu un buget de 2,8 miliarde euro.
OUG nr. 62/2025 nu fixează un număr exact de furnizori
Oficialii MApN au oferit reporterilor de la Mediafax cele mai recente informații despre progresele înregistrate în cadrul programului SAFE. Întrebările au fost adresate înainte de prima apariție oficială a reprezentanților responsabilizați, iar aceleași întrebări au fost transmise și conducerii Cancelariei premierului.
Reporter: Ce tip de procedură de achiziție este utilizată?
MApN: Ministerul Apărării Naționale, prin autoritățile contractante, efectuează pașii necesari pentru deschiderea contractelor de achiziție publică în domeniile apărării și securității, conform prevederilor Instrumentului SAFE și OUG nr. 62/2025.
MApN, prin Direcția Generală pentru Armamente, poate desfășura atât achiziții individuale, cât și achiziții comune cu alte state, conform articolului 7 din OUG nr. 62/2025.
Reporter: A fost deja demarat acest proces sau când va începe, având în vedere termenul scurt pentru depunerea documentației?
MApN: OUG nr. 62/2025 definește cadrul procedural și instituțional pentru implementarea Instrumentului SAFE, inclusiv etapele de solicitare a informațiilor, analiză și aprobat.
Un grup de lucru interinstituțional analizează răspunsurile primite și elaborează documentele necesare, care sunt avizate de prim-ministru și trimise spre aprobat Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Inițierea procedurilor de achiziție va avea loc după aprobarea acestor documente, conform legislației aplicabile fiecărui proiect.
Actul normativ nu impune un calendar fix pentru inițierea procedurilor, acesta fiind determinat de aprobarea etapelor prevăzute și de implementarea proiectelor aferente Instrumentului SAFE.
Reporter: Care este calendarul prevăzut pentru desfășurarea procedurii?
MApN: Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția Generală pentru Armamente, va demara procedurile de achiziție publică conform OUG nr. 62/2025 și legislației aplicabile, după aprobarea documentelor de analiză de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Până în prezent, din cele 21 de proiecte incluse în SAFE, a fost semnat contractul pentru rachetele Mistral, iar MApN are deja documentația tehnică pregătită pentru celelalte programe din cadrul acestui instrument. Procedurile se desfășoară conform legislației în vigoare, având în vedere termenul-limită de 31 mai.
Calendarul specific se stabilește în funcție de fiecare proiect și de parcurgerea etapelor prevăzute de actul normativ.
Reporter: Cum sunt identificați potențialii furnizori?
MApN: Conform articolului 5 alin. (1) din OUG nr. 62/2025, Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția Generală pentru Armamente, identifică potențialii furnizori pe baza documentelor de fundamentare și le trimite solicitări de informații pentru evaluare:
- îndeplinirea cerințelor operaționale sau similare;
- îndeplinirea cerințelor de cooperare, după caz;
- termeni de livrare;
- estimarea prețului achiziției.
Grupul de lucru interinstituțional analizează răspunsurile obținute și întocmește documentele de analiză, care sunt avizate de prim-ministru și trimise spre aprobat Consiliului Suprem de Apărare a Țării. După aprobarea acestor documente, autoritățile contractante pot iniția procedurile de achiziție.
Reporter: Câți beneficiari au fost identificați și care sunt criteriile de selecție pentru atribuire (inclusiv punctajul aferent)?
MApN: OUG nr. 62/2025 nu specifică un număr fix de furnizori, acesta fiind determinat în funcție de fiecare proiect.
Dacă sunt identificați mai mulți furnizori care îndeplinesc cerințele, grupul de lucru interinstituțional va analiza răspunsurile primite și va întocmi un clasament descrescător, bazat pe următorii factori de evaluare prevăzuți la articolul 6 alin. (1):
- termenele de livrare – pondere 40%;
- prețul achiziției – pondere 60%.
Informațiile despre operatorii economici selectați vor fi comunicate după aprobarea finanțării de către Consiliu și finalizarea procedurilor interne, care vor fi, de asemenea, supuse aprobării CSAT.
Reporter: Există o defalcare a sumelor pe destinații de investiții?
MApN: România beneficiază de o alocare de 16,68 miliarde euro (a doua cea mai mare alocare din Programul SAFE, după Polonia).
Din această sumă:
- 4,2 miliarde euro – finanțări alocate Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru infrastructură duală (inclusiv capetele din Autostrada Moldovei, Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret)
- 12,4 miliarde euro sunt alocate structurilor din sistemul național de apărare, dintre care aproximativ 9,6 miliarde euro sunt destinate programelor de înzestrare și infrastructurii asociate Armatei Române.
Proiectele MApN se concentrează pe dezvoltarea capabilităților în domenii precum:
- apărare aeriană și antirachetă;
- capabilități navale;
- sisteme de comandă și control;
- mobilitate și logistică;
- sisteme fără pilot și capabilități C-UAS;
- muniții și sisteme de armament individual;
- sisteme de simulare și infrastructură operațională.
În cadrul conferinței de la sfârșitul lunii trecute, ministrul Radu Miruță a prezentat și exemple de achiziții comune deja asumate, făcând publică lista celor 21 de proiecte.
Un exemplu este contractul semnat cu Franța pentru rachetele Mistral, în valoare de 652 de milioane de euro, realizat în cooperare cu alte șase state. De asemenea, România va achiziționa 12 elicoptere H225 și 12 sisteme radar din Franța, în cadrul unor programe comune.
În plus, România va colabora cu Germania pentru achiziția a trei sisteme de apărare antiaeriană, care vor completa sistemul Patriot, precum și pentru două sisteme de comandă aferente acestui domeniu.
-
Transportoare blindate de personal 8×8 Piranha 5
139 produse
Valoare: 761.200 (mil. euro) -
Platforme multifuncționale de transport și logistică pe roți
Minim 1.370 vehicule
Valoare: 471.505 (mil. euro) -
Post integrat de comandă pentru apărare aeriană și antirachetă
2 sisteme
Valoare: 160.000 (mil. euro) -
Vedetă de intervenție pentru scafandri
2 nave
Valoare: 57.000 (mil. euro) -
Navă de patrulare maritimă (OPV)
2 nave
Valoare: 700.000 (mil. euro) -
Elicoptere multi-misiune H225M
Minim 12 unități
Valoare: 852.000 (mil. euro) -
Sisteme de rachete navale Naval Strike Missile (NSM)
7 sisteme
Valoare: 207.000 (mil. euro)</p
ADVERTISEMENT
