The Guardian a publicat recent un articol care detaliază măsurile luate de România, considerată cea mai periculoasă țară europeană în ceea ce privește drumurile, pentru a îmbunătăți siguranța rutieră.
Guvernul român a adoptat recent o serie de măsuri menite să reducă condusul imprudent, însă activiștii subliniază că schimbările sunt lente și că mentalitățile nu se transformă peste noapte. România se confruntă cu un stil de condus agresiv și o infrastructură deficitară, ceea ce continuă să provoace victime.
Cea mai ridicată rată a mortalității rutiere din UE
În 2024, România a raportat 78 de decese rutiere la un milion de locuitori, ceea ce o plasează pe primul loc în Uniunea Europeană. Conform datelor publicate, aproximativ jumătate dintre cele circa 1.500 de victime anuale sunt persoane vulnerabile, cum ar fi pietonii și bicicliștii.
Deși rata mortalității a înregistrat o ușoară scădere, cifrele rămân alarmante: patru persoane își pierd viața zilnic în accidente rutiere, iar alte nouă sunt grav rănite.
Experiențele personale ale lui Lucian Mîndruță
Jurnalistul și realizatorul de radio bucureștean Lucian Mîndruță a împărtășit cu The Guardian cum experiențele sale din trafic i-au transformat complet atitudinea față de condus. După ce a fost implicat în mai multe accidente cauzate de neatenție, condiții meteo nefavorabile sau erori de conducere, el a realizat „pe calea cea grea” importanța prudenței și a respectării vitezei legale.
În fața nemulțumirii crescânde a populației, autoritățile au început să adopte măsuri mai stricte. Comportamentele agresive, cum ar fi intimidarea altor șoferi și manevrele periculoase, sunt acum definite legal, iar sancțiunile au fost crescute. În plus, se implementează o rețea de camere pentru monitorizarea vitezei și un sistem automat de detectare a încălcărilor regulilor de circulație.
Cultura rutieră agresivă a românilor
„Lucrurile se mișcă. Nu cu viteza pe care ne-o dorim, dar ne bucurăm că se întâmplă ceva”, a afirmat Alexandru Ciuncan, președintele Coaliției pentru Siguranța Rutieră. Datele poliției sugerează o tendință pozitivă: în 2025, decesele rutiere au scăzut cu 13%, iar numărul rănilor grave cu 4%. Totuși, Comisia Europeană a trimis României o notificare oficială pentru a asigura implementarea corectă a directivei de siguranță rutieră, semn că reformele structurale întârzie.
Experții subliniază că problema nu ține doar de legislație, ci și de cultura rutieră prevalentă.
Impactul importului de mașini second-hand
Activistii discută despre un stil de condus „egoist” și avertizează că schimbarea mentalităților ar putea dura mai mult de un deceniu. În 2025, România a organizat prima săptămână națională de conștientizare a siguranței rutiere, având ca scop educarea publicului.
În București, traficul intens și parcul auto îmbătrânit amplifică riscurile. Capitala se numără printre cele mai poluate orașe din Uniunea Europeană, iar traficul contribuie cu aproximativ 60% la poluarea aerului, conform Platformei de Mediu pentru București.
Importul masiv de mașini second-hand, adesea lipsite de sisteme moderne de siguranță, nu doar că crește numărul accidentelor, dar contribuie și la problemele de sănătate cauzate de poluare.
Avertismentul lui Raul Cazan
Raul Cazan, președintele organizației de mediu 2Celsius, atrage atenția asupra riscurilor asociate cu aceste vehicule: „Nu importați doar poluare din vest. Importați și pericol.”
În ciuda semnelor de progres, România se află încă departe de obiectivele Uniunii Europene privind reducerea mortalității rutiere până în 2030, conform celor menționate de The Guardian. Experții afirmă că singura soluție viabilă pentru îmbunătățirea siguranței rutiere în țară este o combinație de infrastructură modernizată, aplicarea strictă a legii și schimbarea comportamentului în trafic.
