Conform documentelor publicate de Departamentul de Justiție al Statelor Unite, un mesaj din octombrie 2014 dezvăluie o discuție între un asociat al lui Jeffrey Epstein (identitatea acestuia fiind cenzurată) și președintele rus, în care se afirmă că Putin ar fi fost „foarte bucuros” să se întâlnească pentru a discuta despre „piețele financiare în secolul 21”. După primirea acestei informații, Epstein a redirecționat mesajul către Kathy Ruemmler, avocat care urma să părăsească funcția de consilier juridic la Goldman Sachs Group Inc., în urma unor detalii legate de legătura sa cu Epstein.
Anticipând o recomandare de a amâna întâlnirea, Epstein a primit confirmarea prudenței din partea lui Ruemmler: „Da, răspunsul meu este același… distracția ta este anulată”, i-ar fi răspuns aceasta.
Reticența în organizarea întâlnirii poate fi explicată prin contextul geopolitic al vremii. Cu câteva luni înainte de acest mesaj, Rusia a trimis trupe pentru anexarea Crimeei, generând sancțiuni severe din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite, ceea ce a dus la o criză ce a escaladat în cel mai mare conflict din Europa de după al Doilea Război Mondial.
Încercări repetate: Sochi, forumul de la Sankt Petersburg și „bitcoin rusesc”
Documentele scot la iveală o insistență constantă din partea lui Epstein pentru a organiza o întâlnire directă, inclusiv prin intermediari politici. În ianuarie 2014, el l-a contactat pe Thorbjorn Jagland, pe atunci secretar general al Consiliului Europei, sugerând că ar putea „explica” liderului rus necesitatea introducerii unei „versiuni sofisticate de bitcoin” în Rusia. Aceasta coincide cu pregătirile pentru Jocurile Olimpice de iarnă din 2014, pe care Putin le promova ca un simbol al reîntoarcerii post-sovietice.
În mai 2013, Epstein îi solicita lui Jagland să intervină pentru a-i obține o audiență, argumentând că are „soluția” pentru atragerea investițiilor occidentale prin „securitizarea” investițiilor rusești, cu statul asumând „prima pierdere”. Într-un răspuns ulterior, Jagland menționa că nu este ușor să explice aceste idei și că rolul său ar fi mai degrabă acela de a facilita o întâlnire.
Cu toate că documentele conțin numeroase referințe la Putin, nu există dovezi care să sugereze că o întâlnire a avut loc. Dmitry Peskov a declarat că, din câte știe, președintele rus nu s-a întâlnit cu Epstein.
Vize, contacte și „prieteni în FSB”
Arhiva subliniază, de asemenea, interesul constant al lui Epstein pentru călătorii în Rusia. Acesta a menționat că a avut vize rusești de-a lungul mai multor ani și că, în 2018, a fost avertizat că viza sa va expira și că va avea nevoie de o invitație oficială pentru reînnoire.
Documentele fac referire și la contacte cu Sergei Belyakov, un fost oficial implicat în organizarea forumului economic din Rusia, precum și la o afirmație dintr-un mesaj din 2015 în care Epstein susține că ar fi apelat la „prieteni” din cadrul FSB pentru a rezolva o dispută pe care o descria ca o tentativă de șantaj.
Ecouri politice: anchetă în Norvegia și „sfaturi” despre Trump
În plus, documentele menționează că autoritățile din Norvegia au deschis o anchetă de corupție în legătură cu legăturile lui Jagland cu Epstein, avocatul Anders Brosveet afirmând că politicianul colaborează și neagă acuzațiile.
După alegerea lui Donald Trump, Epstein a încercat să se prezinte drept o persoană capabilă să „explice” noua administrație unor interlocutori străini. Într-un mesaj din 2018, el menționa că a discutat cu Vitaly Churkin, fost ambasador al Rusiei la ONU, despre cum ar trebui abordat Trump, sugerând că aceste „perspective” ar putea ajunge și la Kremlin înainte de summitul de la Helsinki.
În concluzie, corespondența din arhiva DOJ ilustrează eforturile continue ale lui Epstein de a se infiltra în cercurile de putere de la Moscova, însă, până în prezent, nu există dovezi că o întâlnire directă cu liderul rus ar fi avut loc.
