Administrația Națională de Meteorologie a publicat un buletin nivometeorologic pentru perioada 16 februarie, ora 20:00 – 18 februarie, ora 20:00, evidențiind un risc semnificativ de avalanșă în diverse masive montane, cu accent pe Carpații Meridionali și de Curbură.
Condițiile cele mai periculoase sunt identificate în Munții Făgăraș și Bucegi, unde la altitudini de peste 1.800 de metri, riscul de avalanșă atinge nivelul 4 – mare.
Făgăraș și Bucegi: risc 4 – mare la altitudini înalte
La altitudini de peste 1.800 m, stratul de zăpadă existent conține deja 10–15 cm de zăpadă proaspătă, iar în următoarea perioadă se prevăd depuneri locale de 15–20 cm, în unele zone chiar mai mult.
Meteorologii semnalează mai multe probleme semnificative în zonele montane:
- plăci de vânt numeroase, în special pe versanții nordici și estici;
- straturi instabile în primii 30–40 cm;
- cruste de gheață și cristale de tip „cupă” în adâncime, care pot facilita alunecarea;
- cornișe de mari dimensiuni în apropierea crestelor;
- depozite de zăpadă ce depășesc 2 metri în unele văi.
Pe pantele abrupte, se pot declanșa avalanșe de dimensiuni medii și mari, chiar și prin supraîncărcări minime, cum ar fi trecerea unui schior sau a unui grup.
Sub 1.800 m, riscul scade la 3 – însemnat, însă avalanșele medii și izolat mari rămân posibile, în special între 1.500 și 1.800 m.
Riscuri în Țarcu, Godeanu, Parâng și Șureanu
În Carpații Meridionali, în masivele Țarcu-Godeanu și Parâng-Șureanu, riscul se menține la nivelul 3 – însemnat la altitudini ce depășesc 1.800 m.
Stratul de zăpadă va continua să crească cu încă 10–20 cm, iar instabilitatea este accentuată de:
- plăci de vânt recent formate;
- straturi fragile în adâncime;
- depozite consistente în văi.
La altitudini sub 1.800 m, riscul rămâne însemnat în Țarcu și Godeanu, iar în Parâng și Șureanu este moderat.
Carpații Orientali: risc 3 în Rodnei și Călimani, risc 2 în Ceahlău
În masivele Rodnei și Călimani-Bistriței, la altitudini de peste 1.800 m, se menține un risc de 3 – însemnat, din cauza stratului nou de zăpadă depus peste unul mai vechi, care nu este complet stabilizat.
În Masivul Ceahlău și în Carpații Occidentali, riscul este de 2 – moderat, însă pe pantele abrupte pot apărea avalanșe mici și izolat medii, în special în urma unor supraîncărcări.
Cantități semnificative de zăpadă și vânt puternic
Meteorologii anunță ninsori semnificative în Carpații Meridionali și sudul Carpaților Orientali, unde se pot acumula:
- 10–15 l/mp pe arii extinse;
- 25–30 l/mp local, în special pe versanții sudici.
Stratul de zăpadă poate crește cu 20–30 cm la altitudini de peste 1.500 m, iar pe crestele Meridionalilor se prevăd rafale de vânt de 80–100 km/h, cu viscol puternic.
Grosimea actuală a stratului de zăpadă la munte
La data de 16 februarie, ora 14:00, grosimea stratului de zăpadă era următoarea:
- 163 cm la Vârful Omu;
- 150 cm la Bâlea-Lac;
- 132 cm la Țarcu;
- 83 cm la Călimani;
- 59 cm la Lăcăuți și Semenic.
Recomandări pentru turiști și sportivi montani
În condiții de risc 4 – mare, specialiștii recomandă evitarea traseelor alpine și a pantelor înclinate, precum și a zonelor cu acumulări recente de zăpadă și cornișe. Este esențial să se urmărească constant actualizările buletinului nivologic.
Acest buletin poate fi revizuit în funcție de evoluția vremii și a stratului de zăpadă, astfel încât turiștii să fie bine informați pentru a-și planifica activitățile montane în siguranță.
