Miniștrii de finanțe ai grupului G7 au afirmat că sunt pregătiți să implementeze „măsurile necesare” pentru a contracara creșterea prețurilor la petrol. Totuși, nu au reușit să ajungă la un consens privind eliberarea rezervelor strategice de petrol în urma unei întâlniri de urgență desfășurate luni.
Într-o declarație comună, consultată de Financial Times, miniștrii au subliniat dorința de a aborda impactul războiului din Iran. Aceștia au adăugat că sunt dispuși să ia măsuri pentru a sprijini aprovizionarea globală cu energie, inclusiv prin eliberarea stocurilor.
Ministrul de finanțe al Franței, Roland Lescure, a menționat că grupul, care a avut o întâlnire virtuală cu directorul Agenției Internaționale pentru Energie, nu a ajuns încă la o concluzie referitoare la accesul la rezervele de petrol de urgență ale membrilor AIE.
Conform surselor familiarizate cu discuțiile, miniștrii energiei din G7 urmează să se întâlnească marți pentru a decide asupra acțiunilor necesare.
„Acolo se vor stabili măsurile”, a afirmat o sursă implicată în negocieri.
Un oficial american a exprimat optimismul că s-ar putea lua măsuri rapid după reuniunea dedicată energiei.
Între timp, prețul țițeiului Brent a crescut cu aproape 40% de la începutul conflictului, depășind pragul de 100 de dolari pe baril pentru prima dată în patru ani. O mare parte din producția de petrol din Golf este blocată din cauza amenințărilor Iranului la adresa Strâmtorii Ormuz.
Luni, prețul Brent a atins aproape 120 de dolari pe baril în primele tranzacții, ascensiunea fiind susținută de reducerea producției de către cei mai mari producători din Golf, inclusiv Arabia Saudită, care încep să rămână fără stocuri.
Cu toate acestea, prețurile țițeiului Brent au scăzut ulterior, iar până după-amiază, pe piața din Londra, prețul se tranzacționa cu o creștere de doar 5,9%, ajungând la 98,20 dolari pe baril.
Fatih Birol, directorul AIE, a subliniat existența unor „riscuri semnificative și crescânde pentru piață”, menționând că situația „s-a deteriorat în ultimele zile”.
„Pe lângă provocările legate de tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz, o cantitate considerabilă de producție de petrol a fost redusă”, a declarat Birol.
În cadrul agenției, cele 32 de țări membre dețin aproximativ 1,2 miliarde de barili în rezerve strategice ce pot fi utilizate în caz de urgență; totuși, acest lucru a fost realizat doar de cinci ori de la înființarea agenției, în urma crizelor petroliere din anii 1970.
Miniștrii G7 au convenit, în declarația lor comună, să discute despre conflictul actual din Orientul Mijlociu, impactul acestuia asupra stabilității regionale, condițiile economice globale și piețele financiare, precum și despre importanța asigurării unor rute comerciale sigure.
„Vom continua să monitorizăm atent evoluțiile pe piețele energetice și ne vom întâlni ori de câte ori va fi necesar pentru a face schimb de informații și a ne coordona atât în cadrul G7, cât și cu partenerii internaționali”, au subliniat aceștia.
În preziua întâlnirii, o sursă a menționat că unii oficiali americani considerau o eliberare comună de 300-400 milioane de barili – echivalentul a 25-30% din rezerva totală – ca fiind o soluție adecvată.
Comisarul UE pentru economie, Valdis Dombrovskis, a avertizat că conflictul ar putea genera „șocuri stagflaționiste substanțiale asupra economiei globale și europene” dacă se va prelungi dincolo de câteva săptămâni.
Dombrovskis a subliniat că, dacă perturbările în transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz și atacurile asupra infrastructurii energetice din Golf vor continua, prețurile mai mari la energie ar putea afecta negativ economia în ansamblu, sugerând necesitatea unei politici monetare mai stricte în cazul în care inflația va crește.
„Este esențial să se depună eforturi pentru a detensiona acest conflict cât mai curând posibil… Cu cât se soluționează mai repede, cu atât impactul asupra economiei va fi mai mic”, a concluzionat Dombrovskis.
