Conform specialiștilor, perioada februarie-aprilie va aduce o configurație climatică ENSO neutră, cu o probabilitate de aproximativ 60%. Totuși, experții de la NOAA avertizează asupra unor „incertitudini semnificative” în modelele predictive, subliniind că prognozele realizate în această perioadă a anului au o fiabilitate relativ scăzută, așa cum informează Euronews.
Fenomenul El Niño–Southern Oscillation (ENSO) reprezintă un ciclu climatic care alternează între două faze opuse – El Niño și La Niña – influențând circulația atmosferică și oceanică la nivel global.
Mecanismele El Niño și La Niña
În mod obișnuit, alizeele din Pacificul ecuatorial transportă mase de apă caldă de la marginile estice către cele vestice ale bazinului. Atunci când apare El Niño, aceste curenți de aer își pierd intensitatea sau își schimbă direcția, rezultând o încălzire anormală a apelor din estul Pacificului.
Pe de altă parte, La Niña amplifică forța alizeelor, favorizând urcarea apelor reci din adâncurile oceanului și răcind astfel suprafața apei, mai ales în apropierea coastelor americane.
Episoadele El Niño se repetă la intervale neregulate, de regulă o dată la 2-7 ani, durând aproximativ 12 luni, deși există cazuri când această perioadă se poate extinde.
Impactul El Niño asupra climei globale
El Niño este asociat cu o scădere a precipitațiilor în regiunile tropicale din Asia, Africa și America de Sud, perturbând sistemele musonice. În același timp, fenomenul favorizează ploi abundente și inundații în sudul Statelor Unite, Peru sau în anumite zone din Europa Mediteraneană.
De asemenea, El Niño intensifică apariția valurilor de căldură, motiv pentru care anii în care acest fenomen este prezent tind să fie printre cei mai călduroși din istoria măsurărilor meteorologice. Specialiștii estimează că El Niño poate contribui temporar cu 0,1-0,2°C la creșterea temperaturii medii globale.
Această creștere se adaugă tendinței de încălzire cauzate de activitățile umane, care au dus deja la o creștere a temperaturii planetare cu 1,3-1,5°C comparativ cu perioada preindustrială.
Reconfigurarea reperelor climatice
Recent, Administrația Națională pentru Ocean și Atmosferă (NOAA) a introdus un nou indice pentru evaluarea fenomenelor El Niño și La Niña, comparând temperaturile din Pacific nu doar cu media istorică, ci și cu restul zonelor tropicale ale globului.
Pe măsură ce gazele cu efect de seră continuă să încălzească planeta, concepția de „normal” se schimbă constant, iar discrepanțele dintre metodele vechi și cele noi de calcul pot ajunge la 0,5°C – o variație suficientă pentru a influența clasificarea unui episod climatic.
Un an marcat de instabilitate
Oamenii de știință avertizează că activarea El Niño în ultimele luni ale lui 2026 ar putea propulsa acest an în fruntea celor mai calde ani înregistrați vreodată.
„Parametrii tradiționali ai normalității au fost depășiți de mult”, afirmă cercetătorii, subliniind acumularea continuă de energie termică în sistemul climatic. În acest context, reactivarea El Niño riscă să determine o serie de evenimente extreme – secete prelungite, ploi torențiale și canicule istorice – cu un impact semnificativ asupra ecosistemelor și populațiilor.
