Discuțiile interne din România relevă o divergență între factorii politici de decizie și reprezentanții industriei în ceea ce privește utilizarea fondurilor destinate sectorului de apărare și beneficiile reale pentru industria națională.
Reprezentanții Ministerului Apărării sunt de părere că instrumentul european SAFE ar putea reprezenta o oportunitate crucială pentru modernizarea industriei de apărare din România. Miruță, un oficial al ministerului, a declarat în cadrul unei conferințe dedicate sectorului de apărare că „războiul din Ucraina a generat deja multe schimbări”. El a subliniat importanța înțelegerii problemelor actuale și a evidențiat legătura directă dintre capacitatea militară și cea industrială, afirmând că „nu poate exista capacitate militară fără capacitate industrială”. Astfel, Ministerul Apărării susține că fondurile SAFE ar trebui orientate spre revitalizarea capacităților industriale ale țării.
Oficialul a adăugat că achizițiile comune la nivel european pot aduce beneficii suplimentare, rezultând livrări mai rapide și prețuri mai mici. Cu toate acestea, General-maior (r) Dan Grecu, președintele AORR, a subliniat că aceste rezultate depind de structura procedurilor de achiziție. El a menționat că termenele scurte de livrare și costurile reduse sunt posibile doar într-un cadru care asigură competiția reală între furnizori. „Dacă se dorește cu adevărat livrare mai rapidă și prețuri mai mici, cadrul de bază trebuie să fie structurat astfel încât licitația competitivă să fie obligatorie”, a afirmat Grecu, adăugând că termenii SAFE, care se extind până în 2030, ridică întrebări cu privire la implementarea rapidă a programelor.
Administrația Prezidențială subliniază importanța strategică a acestor programe pentru consolidarea poziției României în NATO. Vlad Ionescu, consilier de stat, a declarat că este esențial să dezvoltăm capabilități conforme standardelor NATO pentru a asigura coerență și interoperabilitate. De asemenea, parteneriatele industriale rezultate din programele de apărare vor întări prezența NATO în Marea Neagră, conform afirmațiilor lui Ionescu. Acest lucru subliniază necesitatea unor eforturi proactive pentru asigurarea capacităților industriale pe termen lung prin intermediul SAFE, ceea ce ar putea permite României să-și amplifice influența în cadrul NATO.
În plus, Parlamentul a început să solicite analize detaliate privind impactul programului SAFE asupra industriei naționale de apărare. Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru Apărare din Senat, a subliniat că evaluarea programului ar trebui să includă nu doar capabilitățile militare, ci și impactul economic. Ea a accentuat că industria de apărare este parte integrantă a strategiei naționale de securitate și a solicitat utilizarea SAFE ca mecanism de redresare industrială. Totodată, Pauliuc a ridicat întrebări cu privire la distribuția beneficiilor economice, întrebând cât din finanțarea SAFE va rămâne în România și câte soluții „made in Romania” vor fi disponibile.
Criticile din partea reprezentanților industriei de apărare sunt tot mai vocale. Constantin Manole, din partea asociației PATROMIL, a subliniat că SAFE implică trei actori principali – Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții și statele membre – ceea ce complică procesul de decizie. El a semnalat lipsa unei dezbateri parlamentare pentru cele 21 de propuneri, precum și problemele legate de calendarul de implementare, care se întinde până în 2030. „Ce se întâmplă dacă obținem anumite împrumuturi, dar livrarea nu se face la timp și pierdem finanțarea?”, a întrebat Manole, subliniind că mediul de securitate evoluează rapid.
General-maior (r) Dan Grecu a adus în discuție influența procedurilor de achiziție asupra prețului și rezultatelor operaționale. El a afirmat că absența competiției nu garantează cel mai mic preț, subliniind astfel importanța licitațiilor competitive. De asemenea, a menționat că deciziile de achiziție sunt adesea influențate de considerente politice, în timp ce finanțarea provine din bugetul național. „Sistemele achiziționate trebuie să răspundă cerințelor operaționale ale utilizatorilor”, a spus el, subliniind necesitatea consultării utilizatorilor în cazul modificărilor.
Un aspect esențial rămâne producția militară care va avea loc efectiv în România. Această discuție este deosebit de relevantă pentru programele de achiziție de vehicule de luptă ale infanteriei (IFV) și elicoptere militare. Există deja o propunere care oferă un nivel de localizare de peste 80% pentru IFV, ceea ce ar implica producție semnificativă în România, transfer de tehnologie și implicarea furnizorilor locali. România are deja capacități industriale în sectorul aerospațial, iar facilitățile din Brașov sunt pregătite pentru producția de elicoptere, ceea ce ar putea contribui la realizarea unei părți semnificative a programului intern.
În concluzie, programul SAFE oferă României o oportunitate de a accesa fonduri importante pentru modernizarea apărării, dar deschide și o dezbatere mai amplă privind rolul industriei naționale în achizițiile militare. Autoritățile susțin că mecanismul european poate revitaliza capacitățile industriale, în timp ce parlamentarii și reprezentanții industriei cer transparență și o strategie clară pentru producția locală. Fără o direcție clară privind producția în România, oportunitățile economice asociate programului SAFE riscă să rămână limitate.
