Primul capitol al seriei Trust Report, intitulat „Europe wants to eat better, so why isn’t it happening?”, subliniază o tendință îngrijorătoare: interesul pentru alimentația sustenabilă a scăzut de la 76% în 2021 la 69% în 2025, conform ESM.
Acest studiu se bazează pe răspunsurile a 19.954 de consumatori din 18 țări europene.
Conform rezultatelor, mai puțin de jumătate dintre europeni (48%) se consideră că urmează o dietă sustenabilă. În plus, angajamentul față de comportamentele care au un impact semnificativ asupra mediului, cum ar fi reducerea consumului de produse de origine animală, a înregistrat o scădere notabilă.
Totuși, raportul sugerează că diferențele între generații ar putea prezice o posibilă schimbare în viitor. Tinerii consumatori sunt mai receptivi la inovațiile din domeniul alimentației sustenabile și la agricultura regenerativă, fiind mai predispuși să opteze pentru produse organice sau obținute în mod etic.
De asemenea, tinerii europeni rămân foarte atașați de valorile de mediu pe termen lung, chiar dacă întâmpină obstacole semnificative în implementarea acestora.
Sănătatea, principalul motiv pentru schimbarea dietei
Motivul principal care determină schimbarea obiceiurilor alimentare este preocuparea pentru sănătate, 51% dintre respondenți afirmând că își doresc să își îmbunătățească alimentația. Totuși, în ciuda acestui aspect, progresele în îmbunătățirea calității dietei sunt limitate.
Studiul relevă că, deși europenii conștientizează efectele negative ale alimentelor sărate, grase, dulci sau procesate, doar aproximativ o treime dintre consumatori fac eforturi pentru a le evita. În plus, mulți nu reușesc să atingă nivelul recomandat de consum pentru alimente sănătoase, precum fructele, legumele și fibrele, indicând că bunele intenții nu sunt suficiente pentru a schimba obiceiurile alimentare.
Diferența dintre intenție și comportament
Prețurile ridicate și obiceiurile alimentare bine înrădăcinate sunt cele două obstacole principale care împiedică schimbarea dietei și creează un decalaj între intenții și comportamente. Mulți respondenți recunosc că le este dificil să își permită opțiuni mai sănătoase sau să renunțe la obiceiurile alimentare deja formate, chiar dacă sunt motivați să facă schimbări.
Aceste dificultăți sunt și mai accentuate în rândul tinerilor, care, deși sunt mai nemulțumiți de dieta lor, percep că au un control limitat asupra posibilităților de a o schimba.
Datele sugerează că presiunile financiare și structurile existente, și nu lipsa de informații, restricționează schimbarea obiceiurilor alimentare în rândul europenilor.
Klaus G. Grunert, profesor de marketing la Aarhus University și coordonator al EIT Food Consumer Observatory, a comentat rezultatele studiului, afirmând că europenii au o înțelegere destul de bună a ceea ce implică o alimentație sănătoasă și sustenabilă, dar că simpla intenție nu este suficientă pentru a induce schimbări reale.
„Această cercetare demonstrează că europenii știu, în general, ce înseamnă o alimentație mai sănătoasă și mai sustenabilă, dar intențiile nu se transformă în acțiune. Sănătatea rămâne cel mai important factor în alegerile alimentare, însă influențele financiare și obiceiurile bine înrădăcinate continuă să afecteze alegerile consumatorilor,” a adăugat el.
„Dacă ne dorim o schimbare reală în alimentație, în special în ceea ce privește adoptarea alimentelor sustenabile, care devin din ce în ce mai puțin importante din cauza presiunilor financiare, trebuie să îmbunătățim legătura dintre gust și preț cu opțiunile sănătoase și sustenabile. Soluțiile ar trebui să țină cont de realitățile cotidiene, nu doar de aspirațiile oamenilor.”
Ce arată raportul
Raportul sugerează că schimbarea dietei în Europa va necesita o abordare mai diversificată și mai pragmatică din partea industriei alimentare și a factorilor de decizie. Aceasta ar putea include educația nutrițională, măsuri care să reducă costurile și strategii menite să ajute consumatorii să își modifice obiceiurile alimentare.
În 2025, barierele în calea schimbării au crescut, tot mai mulți consumatori afirmând că întâmpină dificultăți în a renunța la obiceiurile alimentare și în a-și permite produse mai sănătoase și mai sustenabile.
Industria și autoritățile ar trebui să se concentreze pe crearea de produse sănătoase, accesibile și ușor de consumat, pe măsuri care să sprijine prețurile mai mici și pe evidențierea legăturii dintre alimentația sustenabilă și beneficiile pentru sănătate.
De asemenea, raportul constată că tinerii europeni se confruntă cu dificultăți în a transforma intențiile în schimbări reale și de durată.
Concluziile din Trust Report 2026 vor fi prezentate în patru capitole tematice. Primul capitol, „Europe wants to eat better, so why isn’t it happening?”, analizează dieta actuală, diferențele între generații și obstacolele structurale care influențează alegerile alimentare în Europa.
Următoarele capitole vor explora nivelul de încredere în sistemul alimentar european, reacțiile consumatorilor față de noile inovații din domeniu și sursele în care aceștia au cea mai mare încredere atunci când aleg produsele alimentare.
